Ministerul Justiției analizează coborârea pragului de răspundere penală sub 14 ani
După o serie de incidente tot mai frecvente înregistrate în școli în ultimele săptămâni, Ministerul Justiției ia în calcul modificarea vârstei de la care un minor poate răspunde penal. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a explicat că instituția pe care o conduce analizează mai multe variante pentru a crește eficiența aplicării legii penale în cazul minorilor.
În prezent, legea penală stabilește că până la 14 ani minorii nu răspund penal, iar răspunderea începe să se organizeze după această vârstă, sub rezerva verificării discernământului până la 16 ani. „S-a constatat că există tot mai multe fapte săvârșite de către minori care nu răspund penal”, a declarat ministrul Justiției.
Variantele luate în calcul de minister
Radu Marinescu a precizat că ministerul analizează mai multe opțiuni, printre care scăderea definitivă a pragului de 14 ani sau atragerea răspunderii penale a minorilor sub această vârstă după anumite criterii. „O traiectorie de analiză este în ce măsură ar fi justificat să scădem această vârstă de răspundere penală. Adică cumva să o scădem de la 14 ani la un prag inferior sau până la 14 ani să se răspundă, dar sub condiția unei certificări a existenței discernământului prin instrumente științifice, printr-o expertiză”, a explicat ministrul.
Acesta a subliniat că orice modificare trebuie realizată pe o bază atentă de evaluare, cu consultarea mediului academic, a societății civile și a specialiștilor, inclusiv psihologi și practicieni ai dreptului. „În egală măsură este cert că o intervenție trebuie să fie realizată”, a concluzionat Radu Marinescu.
Măsuri decise de Guvern pentru siguranța în școli
Pe lângă discuțiile privind răspunderea penală a minorilor, Guvernul a creat un grup de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar. În urma ședinței de joi, reprezentanții instituțiilor au decis mai multe măsuri, printre care întărirea pazei la intrare și în incinta școlilor, prin creșterea numărului de paznici și a măsurilor de supraveghere și control.
De asemenea, a fost decisă operaționalizarea unui mecanism de reacție rapidă format din reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii și Protecției Sociale, precum și alte instituții responsabile. Alte măsuri vizează creșterea numărului de consilieri psihologici școlari, pregătirea cadrelor didactice pentru identificarea din timp a riscurilor privind violența și radicalizarea copiilor, revizuirea planurilor de pază a unităților de învățământ și înăsprirea regimului sancționator pentru actele de violență din spațiul școlar, atât împotriva elevilor, cât și asupra cadrelor didactice.
Totodată, autoritățile au în vedere modificări legislative privind deținerea și introducerea de obiecte interzise în unitățile de învățământ, precum și demararea unei campanii media pentru prevenirea și descurajarea actelor de violență în școli.
