Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni, împlinește 79 de ani
Mariana Gligor, una dintre cele mai cunoscute păstrătoare ale tradițiilor populare din Munții Apuseni, sărbătorește astăzi, 18 noiembrie 2026, împlinirea vârstei de 79 de ani. Tulnicăreasă, creatoare de port popular și îndrumătoare a numeroase generații de tinere interprete, ea reprezintă un nume de referință pentru identitatea culturală a Țării Moților.
Născută la 18 noiembrie 1947 în comuna Vidra, județul Alba, Mariana Gligor a crescut într-un univers în care tradițiile și meșteșugurile populare făceau parte din viața de zi cu zi. A descoperit tainele tulnicului încă de la vârsta de șapte ani, învățând de la mama sa, dar și sub îndrumarea tatălui, unul dintre meșterii cunoscuți în confecționarea acestor instrumente tradiționale. Pentru ea, tulnicul nu a fost niciodată doar un instrument muzical, ci a devenit o parte din propria identitate și o legătură vie cu generațiile care au păstrat această tradiție.
Peste șase decenii dedicate cântecului din tulnic
De-a lungul a peste șase decenii de activitate, Mariana Gligor a contribuit la păstrarea și promovarea cântecului din tulnic, unul dintre cele mai reprezentative elemente ale patrimoniului cultural din Munții Apuseni. Tulnicul, realizat în mod tradițional din lemn de molid, este un instrument cu o sonoritate aparte, ale cărui chemări și semnale aveau odinioară roluri importante în viața comunităților montane. Prin interpretarea sa, ea a păstrat nu doar sunetul acestui instrument, ci și o parte din limbajul, memoria și spiritualitatea moților.
În anul 2001, a pus bazele grupului de tulnicărese din Câmpeni, contribuind la consolidarea unei formații care avea să devină cunoscută atât în România, cât și peste hotare. A transmis mai departe această artă unor numeroase fete și femei din Apuseni, inclusiv membrelor Ansamblului „Moațele” al Casei de Cultură „Avram Iancu” din Câmpeni. A instruit, de asemenea, persoane din alte comunități și și-a învățat nepoatele și nepotul să cânte la tulnic. Sunetul tulnicului interpretat de Mariana Gligor a ajuns în numeroase țări și locuri din lume, printre care Germania, Austria, Israel, Spania, Serbia, Canada, Paris, Strasbourg și Bruxelles.
Creatoare de artă populară și păstrătoare a meșteșugurilor tradiționale
Mariana Gligor nu este numai o tulnicăreasă apreciată, ci și o creatoare de artă populară, păstrătoare a unor îndeletniciri tradiționale care, în prezent, sunt tot mai rar întâlnite. După mutarea din satul Bogdănești, comuna Vidra, în Câmpeni, în urma construirii barajului de la Mihoiești, a continuat să păstreze meșteșugurile deprinse în familie și în comunitatea natală.
A învățat să țeasă de la mama sa și de la femeile din sat, devenind o cunoscătoare a războiului de țesut, a cusăturilor și împletiturilor tradiționale. A realizat costume populare, trăistuțe moțești, desagi și alte obiecte specifice universului tradițional din Apuseni. A adunat de-a lungul anilor 172 de modele florale folosite în lucrările sale, păstrând și valorificând motive vechi, transmise din generație în generație. Pentru realizarea unor cămăși populare complexe putea munci chiar și două săptămâni, cel puțin opt ore pe zi, respectând modelele tradiționale.
Premii, distincții și titlul „Tezaur Uman Viu”
Talentul și activitatea Marianei Gligor au fost apreciate de-a lungul anilor prin numeroase premii și distincții. În 1986, la festivalul-concurs „Cântarea României”, a obținut Premiul I la categoria solist la tulnic și Premiul I alături de formația de tulnicărese a Spitalului Orășenesc Câmpeni, pe care o coordona. A primit, de asemenea, premiul pentru autenticitate la festivalul „Inimi fierbinți în Țara de Piatră”, de la Abrud, și Marele Premiu Instrumental la Festivalul Național „Sus, sus, sus la moți la munte”, organizat la Câmpeni.
Una dintre cele mai importante recunoașteri a venit în anul 2014, când a primit titlul de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii, pentru contribuția sa la păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. În anul 2015, pentru meritele sale culturale deosebite, a fost decorată la Palatul Cotroceni, alături de alți păstrători ai tradițiilor populare din județul Alba.
