Valoarea tichetelor de masă ar putea crește la 50 de lei sau contribuția la sănătate ar putea fi eliminată
Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 la aproximativ 50 de lei, prin corectarea formulei de indexare, sau menținută la nivelul actual, cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate, pentru a crește puterea de cumpărare a salariaților. Propunerea a fost formulată de profesorul universitar de economie Cristian Păun, în contextul prezentării unui studiu al Academiei de Studii Economice privind impactul socio-economic al biletelor de valoare.
„Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de față, cu rata inflației, 50 lei de la 45. Dacă dăm înapoi contribuția la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuția la sănătate, putem să obținem acei 4,50 lei nu din creșterea valorii, ci pur și simplu din faptul că renunțăm la contribuția la sănătate pe aceste tichete”, a explicat economistul.
Potrivit studiului, principala problemă o reprezintă formula de indexare, care compară ritmul de creștere al prețurilor din perioada curentă cu cel din perioada anterioară, în loc să reflecte majorarea efectivă a acestora. În perioadele de dezinflație, când prețurile cresc, dar mai lent, formula cere reducerea valorii tichetului, iar clauza de neregresie blochează reducerea, rezultatul fiind înghețarea valorii nominale. Aplicarea formulei în septembrie 2026 a condus la o valoare calculată de 44,86 lei, sub nivelul de 45 de lei în vigoare, deși prețurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an.
Studiul propune raportarea la evoluția efectivă a prețurilor alimentelor și introducerea unei componente legate de dinamica reală a veniturilor salariale. În scenariul principal, tichetul ar crește la 50,05 lei pe zi, cu o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei anual și echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus. Într-un al doilea scenariu, valoarea ar ajunge la 50,54 lei pe zi, cu un impact de circa 2,6 miliarde de lei și 19.800 de locuri de muncă echivalente.
Cristian Păun a subliniat că fiscalitatea aplicată tichetelor le diminuează rolul de instrumente de politică publică și reduce atractivitatea pentru angajatori. „Nu are sens să le încărcăm și de TVA, și de impozit pe profitul la destinație, să le încărăm apoi de impozite și în momentul în care ele se acordă, pentru că, în felul ăsta, avem un regim de dublă taxare. Ele ar trebui impozitate doar o dată”, a spus el.
În privința voucherelor de vacanță, economistul a apreciat că valoarea acestora ar trebui corelată cu costul unui sejur și cu posibilitățile de cofinanțare ale beneficiarilor. Studiul arată că reducerea valorii voucherelor de la 1.600 la 800 de lei a fost însoțită de diminuarea volumului acestora cu 59,3% în 2025, iar contribuția estimată la PIB a scăzut de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.
Referitor la tichetele sociale de hrană, Păun a atras atenția asupra reducerii sprijinului pentru persoanele vulnerabile. În 2025, acestea au fost acordate în două tranșe, față de șase anterior, iar numărul beneficiarilor a scăzut de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane. Tichetele de masă au susținut în 2025 o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, și aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente.
