Șomajul în Alba a scăzut în mai 2026, dar rămâne peste media națională: Peste două treimi dintre șomeri provin din mediul rural
Numărul șomerilor în județul Alba a experimentat o scădere în luna mai 2026, comparativ cu aprilie, totuși, statisticile continuă să rămână peste media națională. Rata șomajului a atins 3,9%, în contrast cu 3,2% la nivel național. Această situație indică o conștientizare a problemelor acute din anumite localități rurale, unde procentul șomerilor în rândul populației active depășește 10%; în cazul Scărișoarei, acest procent ajunge la un alarmant 21%.
Conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și comunicate prin Direcția Regională de Statistică Alba în comunicatul nr. 58 din 23 iulie 2026, numărul total de șomeri înregistrat la sfârșitul lunii mai a fost de 5.922. Comparativ cu luna aprilie, când erau 6.119 persoane fără loc de muncă, a avut loc o scădere cu 197 de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 3,2%. Această diminuare a fost observată atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Specifically, în luna mai 2026, au fost înregistrați 2.913 șomeri bărbați, marcând o scădere de 121 față de aprilie, în timp ce numărul femeilor ce figurau în evidențe a ajuns la 3.009, cu 76 mai puțin decât luna anterioară. Astfel, femeile constituie 50,8% din totalul șomerilor din județ.
Deși comparativ cu luna mai 2025, situația a arătat o creștere a numărului de șomeri de 392 de persoane (sau 7,1%), ceea ce subliniază o tendință îngrijorătoare. De la 5.530 de șomeri în mai anul trecut, județul Alba s-a situat pe un trend ascendent.
ALBA CONCENTREAZĂ 2,3% DIN ȘOMERII ÎNREGISTRAȚI LA NIVEL NAȚIONAL
În România, numărul total de șomeri înregistrat în luna mai a fost de 256.794, ceea ce înseamnă că județul Alba reprezenta aproximativ 2,3% din acest total. În acest context, rata șomajului în Alba de 3,9% se află peste media națională, iar județul s-a clasat pe locul 23 în ordonarea județelor în funcție de această rată.
Analizând datele pe sexe, se observă o disfuncție semnificativă. Rata șomajului rămâne mai ridicată în rândul femeilor, atingând 4,5%, deși a scăzut de la 4,6% în aprilie, rămânând totuși deasupra nivelului de 4% raportat în mai 2025. În ceea ce privește bărbații, rata a fost de 3,4%, o scădere față de 3,6% în aprilie, dar ușor mai mare decât 3,3% înregistrat în mai 2025.
STRUCTURA ȘOMERILOR: VULNERABILITATE PE NIVEL EDUCAȚIONAL
O analiză a nivelului de educație al șomerilor relevă un diagnostic alarmant asupra structurii demografice. Aproape 75% din totalul șomerilor din Alba sunt absolvenți ai învățământului primar, gimnazial sau profesional, în timp ce 20,7% dispun de studii liceale și postliceale. Numărul celor cu studii superioare este extrem de redus, reprezentând doar 4,3% din total.
DISCREPANȚE ÎNTRE MEDIUL URBAN ȘI CEL RURAL
Un aspect semnificativ în peisajul șomajului din Alba este deosebirea acută dintre mediul urban și cel rural. Dintre cei 5.922 de șomeri, 4.061, adică 68,6%, provin din mediul rural. În contrast, orașele din județ au raportat 1.861 de șomeri, adică 31,4%. Comparativ cu aprilie, scăderea a fost de 3,8% în mediul urban și 3% în cel rural, ceea ce indică o tendință de îmbunătățire în ambele sectoare.
În mediul urban, cele mai afectate orașe sunt Alba Iulia, cu 427 de șomeri, Blaj, cu 347, Sebeș, cu 235, și Aiud, cu 234. În mediul rural, cele mai mari concentrații de șomeri au fost observate în Jidvei (530), Cetatea de Baltă (318), Roșia Montană (169) și Scărișoara (165).
FLUCTUAȚII ÎN TENDINȚA ANUALĂ A ȘOMAJULUI
Privind evoluția anuală a șomajului, se constată că în a doua jumătate a anului 2025 și începutul lui 2026, a existat o creștere semnificativă a numărului șomerilor, atingând un maxim de 6.394 de persoane în decembrie 2025. Ulterior, a fost o scădere treptată care a culminat în mai 2026, cu 5.922 de șomeri înregistrați, însă acest nivel este cu 7,1% mai mare comparativ cu mai 2025, când erau 5.530 de șomeri.
În analiza finală, chiar și cu o scădere recentă, rata șomajului rămâne o preocupare majoră pentru autoritățile locale, având în vedere discrepanțele dintre sectoare și impactul semnificativ asupra comunităților rurale.
