Sindicatele din Educație critică dur proiectul noii metodologii de școlarizare
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” lansează un avertisment dur la adresa Guvernului și a Ministerului Educației și Cercetării, acuzând autoritățile că persistă într-o direcție care afectează profund învățământul preuniversitar. Nemulțumirea sindicatelor vizează proiectul Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027–2028, document care, în opinia reprezentanților profesorilor, nu corectează efectele măsurilor de austeritate adoptate anterior, ci le amplifică, împingând unitățile de învățământ către constituirea claselor și grupelor la efective apropiate de limitele maxime prevăzute de lege.
Clase mai aglomerate și presiuni pe mediul urban
Potrivit celor două federații sindicale, proiectul metodologiei introduce presiuni suplimentare asupra școlilor, în special în mediul urban, unde formațiunile de studiu ar urma să funcționeze cu cel puțin 3–4 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege. Situația ar deveni și mai dificilă în municipii, unde constituirea claselor ar fi împinsă către efectivul maxim admis legal. Peste aceste limite se pot adăuga și derogările permise de Legea nr. 141/2025, ceea ce ar putea conduce la clase cu până la patru elevi peste numărul maxim.
Estimări privind dispariția unor clase și afectarea posturilor didactice
O analiză realizată pe baza datelor oficiale din SIIIR pentru anul școlar 2025–2026 estimează că aplicarea regulilor propuse ar putea conduce la dispariția a între 245 și 917 clase pregătitoare și clase a V-a din mediul urban, reprezentând aproximativ 3%–12% din totalul acestora. Impactul asupra resurselor umane ar putea fi la fel de grav: între 81 și 329 de posturi de învățători sau profesori pentru învățământul primar și, estimativ, între 230 și 820 de norme didactice la gimnaziu ar putea fi afectate. În plus, în 574 de unități de învățământ, efectivele existente nu ar putea fi reorganizate astfel încât să fie respectate simultan pragurile minime și numărul maxim de elevi. Aceste cifre reprezintă estimări rezultate dintr-o simulare, nu disponibilizări deja decise.
Impactul asupra elevilor și a profesorilor
Sindicatele atrag atenția că o clasă supraaglomerată înseamnă mai puțin timp acordat fiecărui elev, dificultăți în identificarea problemelor de învățare, evaluare superficială și imposibilitatea unei predări adaptate nevoilor individuale. Situația devine și mai gravă în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, care au nevoie de atenție suplimentară, intervenții individualizate și sprijin specializat. În lipsa unui număr suficient de profesori de sprijin, responsabilitatea este transferată aproape integral asupra cadrului didactic de la clasă. Nici cadrele didactice nu sunt protejate: creșterea numărului de elevi la clasă, concomitent cu reducerea numărului de clase și a necesarului de personal, riscă să accentueze epuizarea profesională și instabilitatea locurilor de muncă.
Fenomenul „vizei de flotant”, o problemă nerezolvată
Un alt factor care amplifică dezechilibrele este fenomenul cunoscut drept „viza de flotant”, prin care familiile își schimbă formal reședința pentru a-și înscrie copiii la anumite școli. În lipsa unor soluții eficiente din partea autorităților, unele unități de învățământ ajung să fie suprasolicitate, în timp ce alte școli se confruntă cu dificultăți în constituirea claselor. Sindicatele consideră că noua metodologie nu rezolvă această problemă, ci riscă să o agraveze.
Solicitarea sindicatelor: revenirea la prevederile Legii nr. 198/2023
FSLI și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” solicită modificarea de urgență a Legii nr. 141/2025, astfel încât să se revină la efectivele de elevi și preșcolari prevăzute anterior de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Sindicatele cer Ministerului Educației și Cercetării să inițieze demersurile legislative necesare și să renunțe la o abordare în care reducerea cheltuielilor bugetare primează în fața interesului educațional al copiilor. „Nu ne mai permitem să plătim prețul unor decizii pur contabile. O nouă generație pierdută din cauza unor astfel de măsuri nu va mai putea fi recuperată niciodată”, avertizează reprezentanții celor două federații.
