ROMÂNIA, ÎN ULTIMUL RANG ÎN UE LA CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU EDUCAȚIE
În conformitate cu ultimele date furnizate de Eurostat în 2023, cheltuielile publice pentru educație în Uniunea Europeană, inclusiv de la nivelul grădinițelor până la liceu, au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB). Această cifră a rămas neschimbată comparativ cu anul anterior, 2022, ceea ce evidențiază o stagnare în investițiile în educație. Din păcate, România se află pe ultimele locuri în acest clasament, având un procent de doar 3% din PIB alocat educației.
Pe de altă parte, cele mai mari cheltuieli publice pentru educație sunt înregistrate în Suedia, cu 6,8% din PIB, urmată de Finlanda, cu 6,3%, și Belgia, cu 6,2%. Aceste statistici subliniază diferențele semnificative între țările europene în ceea ce privește prioritizarea educației în bugetele naționale.
În contrast, România, Grecia și Malta au cele mai scăzute proporții de cheltuieli publice pentru educație, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul acestor state față de dezvoltarea tinerelor generații. De exemplu, Grecia dedică 3,3% din PIB educației, iar Malta 3,4%. Această situație sugerează o neglijență periculoasă a educației, esențială pentru prognoza economiilor și a societăților naționale.
De asemenea, pentru prima dată din 2012, cheltuielile publice pentru educație la nivelul Uniunii Europene au suferit o ușoară scădere de 0,3 puncte procentuale din 2020 până în 2023. Acest trend flat este îngrijorător, având în vedere că 2020 a fost un an în care cheltuielile au atins o vârfuri, reprezentând 5% din PIB.
Referitor la structura cheltuielilor educaționale, datele indică faptul că în țări precum Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ sunt destinate cheltuielilor de capital. Comparativ, în România și Belgia, această proporție este mai mică de 5%, ceea ce sugerează o concentrare preponderentă pe cheltuielile operaționale, cum ar fi salariile profesorilor.
În majoritatea țărilor din UE, care oferă date relevante, cheltuielile pentru salariile profesorilor constituie o majoritate a bugetelor alocate educației. Totuși, în state precum Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, procentul alocat salariilor profesorilor variază între 40% și 50% din bugetul educațional, în timp ce țările Estonia și Malta se situează puțin sub aceste valori, cu 37,6% respectiv 36,9% din buget.
Aceste statistici ar trebui să atragă atenția decidenților politici din România asupra necesității unei reforme profunde în abordarea cheltuielilor educaționale, pentru a asigura un viitor mai strălucit copiilor și tinerilor din țară.
