Cum se reorganizează parchetele din Alba: cinci unități, o singură conducere
Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, prin reducerea numărului acestora de la 175 la 41. În județul Alba, cele cinci unități existente vor fi reunite într-o singură structură, cu sediul principal la Alba Iulia, iar unitățile din Aiud, Blaj, Câmpeni și Sebeș vor funcționa ca sedii secundare permanente.
Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Proiectul a fost elaborat în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și urmează să fie supus aprobării Guvernului și transmis Parlamentului, după avizarea interinstituțională.
Activitatea judiciară rămâne în aceleași localități
Reforma nu presupune dispariția activității judiciare din orașele în care funcționează în prezent aceste unități. Fiecare sediu secundar își va păstra propria circumscripție, corespunzătoare celei a judecătoriei din localitatea respectivă, astfel încât cetățenii vor putea beneficia în continuare de servicii judiciare în aceleași localități.
Schimbarea majoră va fi una de organizare și conducere: cele patru unități din afara reședinței de județ nu vor mai avea statutul actual de parchete independente, ci vor face parte dintr-un parchet unic, coordonat de la Alba Iulia.
Diferențe de încadrare între parchetele din județ
Datele privind posturile publicate de Consiliul Superior al Magistraturii pentru 22 decembrie 2025 arătau diferențe semnificative între unitățile din Alba. Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj avea schema complet ocupată, în timp ce la Alba Iulia gradul de ocupare era de 70%, la Sebeș de 66,67%, la Aiud de 60%, iar la Câmpeni de doar 50%.
Aceste diferențe sunt invocate de Ministerul Justiției pentru a susține necesitatea unei gestionări unitare a resurselor umane. Prin noua organizare, procurorii ar putea fi repartizați în funcție de volumul dosarelor și de complexitatea cauzelor, fără ca fiecare unitate să gestioneze separat toate problemele de personal.
268 de funcții de conducere eliminate la nivel național
Reforma va desființa 134 de funcții de prim-procuror și tot atâtea funcții de grefier-șef. Ministrul Justiției estimează economii de 6.154.888 de lei lunar, respectiv aproximativ 73,86 milioane de lei anual, la care s-ar putea adăuga reduceri ale cheltuielilor cu delegările procurorilor.
Potrivit Ministerului Justiției, în prezent 108 dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii au cel mult cinci posturi de procuror, iar în perioada 2018–2026, 12 unități au funcționat fără niciun procuror.
Dosare redistribuite și specializare a procurorilor
Noua organizare ar urma să permită o repartizare mai echilibrată a volumului de muncă, întrucât cauzele de la toate judecătoriile dintr-un județ vor intra în activitatea aceleiași structuri. Procurorii de la sediul principal vor putea prelua, prin dispoziție motivată a prim-procurorului, inclusiv cauze de la sediile secundare care necesită mai multă experiență sau resurse suplimentare.
Un alt obiectiv este specializarea procurorilor, pentru ca dosarele să fie instrumentate mai eficient, cu mai puține întârzieri și erori, iar practica judiciară să fie mai unitară. Proiectul prevede și posibilitatea redistribuirii posturilor vacante între parchetele dintr-o regiune formată din trei-patru județe, urmând ca procedura să poată fi extinsă ulterior la nivel național.
Procurorii nu vor fi mutați arbitrar
Ministerul Justiției susține că reorganizarea nu va însemna automat relocarea procurorilor. Aceștia vor fi numiți fie la sediul principal, fie la unul dintre sediile secundare, iar stabilitatea locului de desfășurare a activității va fi păstrată. Transformarea funcțiilor de conducere din parchetele care nu se mai află în reședințele de județ în funcții de execuție se va face prin reîncadrarea personalului care ocupă în prezent aceste posturi.
Reforma nu vizează parchetele de pe lângă judecătoriile din București. Prin această reorganizare, Ministerul Justiției urmărește să concentreze resursele umane și administrative, să reducă diferențele de încărcare între procurori și să asigure o funcționare mai eficientă a sistemului de urmărire penală.
