Producția industrială din România, în colaps: scădere semnificativă în primele două luni din 2026
În conformitate cu datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială din România a suferit o scădere semnificativă în primele două luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Raportul indică o diminuare de -2,6% în serie brută și -2,5% în serie ajustată, aceasta din urmă ținând cont de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
În intervalul 1 ianuarie – 28 februarie 2026, declinul general al producției industriale a fost determinat de scăderi înregistrate în sectorul industriei prelucrătoare, care a coborât cu 4,4%, și al industriei extractive, care a înregistrat o scădere de 2,7%. Cu toate acestea, un aspect notabil este creșterea de 7,6% înregistrată de sectorul de producție și furnizare a energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat, ceea ce sugerează că anumite segmente ale industriei au reușit să contrabalanseze o parte din efectele negative ale declinului general.
Analizând datele ajustate, INS subliniază că și în intervalul menționat, producția industrială a fost cu 2,5% mai mică comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, cu un impact similar generat de scăderea industria prelucrătoare (-4,2%) și cea extractivă (-2,4%). De asemenea, producția și furnizarea de energie a continuat să crească, cu 7% mai mult față de anul anterior.
Un aspect interesant este evoluția lunară: în februarie 2026, producția industrială a consemnat o creștere față de luna precedentă, îmbunătățindu-se cu 9,3%, datorită avansului notabil înregistrat de industria prelucrătoare, care a crescut cu 14,5%. În contrast, atât sectorul energetic, cât și industria extractivă au notat reduceri cu 9,3% și, respectiv, cu 4%.
La o comparație cu feb 2025, producția industrială a arătat o scădere de 1,8%, înregistrând scăderi pe segmentele de industrie menționate anterior, în timp ce sectorul energetic a avut o creștere constantă de 4,5%. De asemenea, seria ajustată a arătat o scădere de 1,5% față de luna similară a anului trecut.
Aceste tendințe evidențiază provocările întâmpinate de industria românească și sugerează o necesitate urgentă de reformare și adaptare la cerințele economice contemporane, pentru a preveni o criză industrială prelungită în România.
