Descoperire arheologică majoră la Alba Iulia: Poarta principală a castrului roman Apulum, identificată după 40 de ani
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a anunțat descoperirea porții principale a castrului roman de la Apulum – Porta Praetoria, o identificare arheologică majoră care vine la 40 de ani după ce poarta de sud a acestui sit fusese localizată.
Noua poartă a fost descoperită pe latura de est a castrului, în cadrul cercetărilor arheologice sistematice desfășurate pe bastionul Capistrano. Potrivit informațiilor transmise de muzeu, prin Porta praetoria se ajungea, pe Via praetoria, la clădirea comandamentului (principia) castrului legiunii a XIII-a Gemina.
Arheologii au identificat platforma masivă a fundației unuia dintre turnuri, la o adâncime de 4 metri, ceea ce oferă informații importante despre dimensiunile și planimetria porții romane. Cunoscând arhitectura Porții principalis dextra, descoperită în 1986 și restaurată parțial, specialiștii pot reconstitui imaginea acestei intrări monumentale, care avea două turnuri rectangulare impunătoare, un zid median și două arcade de acces, construită în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate.
Cercetările au confirmat că fundațiile porții romane au fost reutilizate și integrate în structura Porții medievale Sfântul Gheorghe. Această suprapunere este cu atât mai spectaculoasă cu cât originea romană a porții medievale era deja menționată în relatările călătorilor străini din secolul al XVII-lea. Cronicarul Wolfgang Bethlen descria cetatea astfel: „…are două porți gemene, una spre răsărit, îndreptată spre Mureș și Ampoi, numită Poarta Sfântul Gheorghe, întărită cu o barbacană. Deasupra acestei porți se afla imaginea lui Romulus și Remus alăptați de lupoaică, probabil o relicvă romană.”
Astăzi, arheologii pot verifica în teren legătura dintre poarta romană și cea medievală – două construcții monumentale din epoci diferite, ridicate în același punct strategic.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, și este coordonată de dr. Anca Timofan. Documentarea fotogrammetrică este realizată de Teodor Muntean, iar topografia arheologică de ing. Cosmin Vesa. Echipa de săpătură este alcătuită din Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Ciprian Florea și Lucrețiu Florea, alături de studenții Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: Alexandru Pîțan, Alexandru Ignea, Iustin Giurgiu, Sergiu Anghel și Alexandru Petrașcu. Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea S.C. Matias Group S.R.L.
