Peste jumătate dintre pensionarii români trăiesc cu mai puțin de 2.500 de lei pe lună
Aproximativ 2,31 milioane de pensionari din România primeau, în septembrie 2026, pensii mai mici de 2.500 de lei, arată calculele publicate pe baza datelor oficiale. Cifra reprezintă circa 50,5% din totalul pensionarilor înregistrați în țară, o proporție care evidențiază dificultățile financiare cu care se confruntă o mare parte a populației vârstnice.
Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că România avea 4,57 milioane de pensionari în septembrie. Dintre aceștia, peste 850.000 beneficiau de indemnizația socială pentru pensionari, în valoare de 1.281 de lei lunar. Alți aproximativ 934.000 de pensionari încasau între 1.281 și 2.000 de lei, în timp ce aproape 527.000 aveau venituri din pensii cuprinse între 2.000 și 2.500 de lei.
Pensii modeste, cheltuieli tot mai greu de acoperit
Pentru persoanele care depind exclusiv de pensie, fiecare cheltuială poate deveni o problemă de buget. Alimentele, întreținerea locuinței, energia și tratamentele medicale concurează pentru aceiași bani, iar posibilitatea de a economisi sau de a face față unor cheltuieli neprevăzute rămâne limitată.
Presiunea este amplificată de evoluția prețurilor. În septembrie 2026, inflația anuală a ajuns la 6,61%. În aceste condiții, chiar și atunci când veniturile nominale rămân constante, puterea de cumpărare poate scădea.
Pensia medie nu reflectă însă în mod egal situația tuturor beneficiarilor. În timp ce unii pensionari au venituri peste medie sau beneficiază de alte resurse, milioane de persoane trebuie să își organizeze cheltuielile în jurul unor sume considerabil mai mici.
De ce aleg unii români să muncească și după pensionare
Incertitudinea financiară îi determină pe unii angajați să ia în calcul prelungirea activității profesionale după atingerea vârstei legale de pensionare. Potrivit unui studiu realizat de SD Worx, 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani ar fi dispuși să continue să lucreze și după pensionare. Procentul depășește media europeană, de 32%.
Decizia de a rămâne în activitate poate avea mai multe explicații: nevoia unui venit suplimentar, dorința de a menține un anumit nivel de trai sau satisfacția profesională. În același timp, pentru alți angajați, sănătatea și timpul petrecut alături de familie sunt motive importante pentru retragerea din activitate.
Datele conturează astfel o realitate în care pensionarea nu înseamnă întotdeauna siguranță financiară și odihnă după zeci de ani de muncă. Pentru milioane de români, nivelul pensiei și costul vieții vor continua să determine cât de confortabilă poate fi această etapă a vieții.
