Salariul minim din 2027: consultări în curs, fără o dată fixă pentru majorare
Majorarea salariului minim pe economie în 2027 nu este stabilită dinainte pentru 1 ianuarie. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că au început consultările cu sindicatele și patronatele, iar decizia finală va trebui să țină cont atât de indicatorii economici, cât și de costul real al unui trai decent. Programul de guvernare prevede un orizont de 12 luni pentru creșterea veniturilor minime, nu o majorare obligatorie de la începutul anului viitor.
Declarațiile au fost făcute la o dezbatere organizată de Blocul Național Sindical (BNS), acolo unde ministrul a criticat abordarea care așază competitivitatea companiilor și profitabilitatea înaintea nivelului de trai al angajaților. În opinia sa, salariul minim trebuie raportat la cheltuielile reale ale unei persoane, nu doar la calculele economice ale angajatorilor.
„Nu cred că se poate numi competitivitate faptul de a avea toate condițiile necesare pentru a avea un business de succes într-o țară, dar nu poți să ai un angajat care să aibă un trai decent”, a declarat Florin Manole.
Formula din programul de guvernare, punct de plecare al negocierilor
Ministrul a explicat că sintagma privind creșterea salariului minim într-un orizont de 12 luni reprezintă punctul de plecare al discuțiilor și nu stabilește automat data de 1 ianuarie 2027 pentru aplicarea unei majorări. Manole a invocat și propria experiență profesională, amintind că a lucrat ani la rând pe salariul minim și că veniturile nu îi permiteau nici măcar să acopere chiria în București.
„Cu durerea și nostalgia unui om care a lucrat pe salariul minim pe economie ani buni (…) vă spun că da, în programul de guvernare, sintagma creșterea salariului minim pe un orizont de 12 luni este un mod de a seta startul discuției despre acest subiect, cu un orizont de așteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a afirmat ministrul.
Raportul privind indicatorii macroeconomici, transmis partenerilor sociali
Potrivit lui Florin Manole, Ministerul Muncii a început elaborarea raportului privind evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți pentru stabilirea salariului minim. Documentul a fost deja transmis partenerilor sociali și urmează să fie discutat în comisiile de dialog social și în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Ministrul susține că decizia trebuie fundamentată pe date economice concrete și că nivelul de trai al angajaților trebuie să aibă o pondere importantă în negocieri.
Unul din patru angajați câștigă în jurul salariului minim
Datele prezentate de Blocul Național Sindical arată că salariile mici continuă să reprezinte o problemă majoră pe piața muncii din România. Aproximativ unul din patru salariați câștigă în jurul nivelului minim, iar o treime dintre angajații cu normă întreagă, respectiv 1,71 milioane de persoane, au venituri cu cel mult 5% peste salariul minim brut. Potrivit BNS, situația este similară celei din 2024, fără modificări semnificative în distribuția salariilor la nivelul economiei.
În același timp, Florin Manole a respins avertismentele potrivit cărora creșterea salariului minim ar conduce automat la pierderea locurilor de muncă. El a arătat că, în ultimii opt ani, salariul minim a crescut inclusiv peste rata inflației, fără ca România să înregistreze o scădere a numărului de salariați sau a contractelor de muncă.
Ministrul a indicat prețurile energiei drept una dintre principalele probleme care afectează competitivitatea companiilor și a criticat, totodată, lipsa de adaptare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la realitățile actuale ale pieței. Declarațiile au fost făcute la lansarea studiului BNS „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”, într-un moment în care viitorul salariului minim se află din nou în centrul negocierilor dintre Guvern, sindicate și angajatori.
