La APA CTTA Alba, banii pentru șefi se rostogolesc rapid, iar răspunsurile de interes public sunt blocate
La APA CTTA Alba, sumele destinate conducerii se ciocnesc de un zid de opacitate, ca un râu din Norvegia care curge cu putere, dar care, la nivel administrativ, se transformă într-o adevărată canalizare. Această companie, cunoscută pentru lipsa de transparență, dă dovadă de un comportament iresponsabil în gestionarea fondurilor publice, alimentând un sistem în care doar anumite informații ajung la cunoștința publicului.
Recent, Ziarul Unirea a încercat să afle detalii despre un videoclip postat pe pagina de Facebook a APA CTTA, intitulat „Drumul apei de la captare la robinet”. Aceasta, asociat cu imagini spectaculoase de la un râu din Norvegia, a ridicat întrebări legate de costuri și fundamentul achiziției. Când întrebările s-au mutat de la aprecierea artistică la aspectele financiare, răspunsul primit a fost nu doar surprinzător, ci și hilar: contractele dintre prestator și terți sunt considerate nepublice, conform Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public.
Transparența, un cuvânt lipsă în managementul APA CTTA
Fascinant este faptul că un videoclip cu apă limpede din Norvegia generează un zid de tăcere la APA CTTA. Într-o reclamație administrativă, am subliniat că informațiile despre modul de utilizare a fondurilor publice, inclusiv contractele, ar trebui să fie în întregime disponibile persoanelor interesate, fără a fi „ascunse” în spatele relațiilor contractuale complicate.
De asemenea, un exemplu relevant vine dintr-o situație similară de la Tribunalul Alba, unde a fost admită cererea unui deputat PNL, Florin Roman, obligând Primăria Alba Iulia să comunice detalii despre subcontractanți și valoarea lucrărilor la un proiect pe fonduri europene.
Compania pe cale de a deveni monopol?
APA CTTA este văzută ca o companie controlată politic, cufundată sub vechi regimuri de conducere care se abțin de la transparență. Aceasta se manifestă printr-un comportament pripit și lipsit de respect față de solicitările de informații publice. În schimb, veniturile încasate de conducerea companiei sunt tot mai mari, comparativ cu fluxurile de informații.
De exemplu, în anul 2018, directorul general și membrii Consiliului de Administrație au încasat prime impresionante, aproape 50.000 de euro, în timp ce în 2023 un membru a obținut o indemnizație exorbitantă de 96.000 de lei, pe lângă un salariu consistent de 139.000 de lei de la Consiliul Județean Alba. Acest lucru se întâmplă în contextul în care salariul mediu din Alba era de 3.500 de lei, punctând o discrepanță flagrantă.
Întrebări fără răspuns și coincidențe îngrijorătoare
Un aspect critic este lipsa unei transparențe reale în procesul de angajare, care, conform relatărilor, se desfășoară de multe ori pe baza relațiilor personale și apartenenței politice, nu prin concursuri deschise și corecte.
Refuzul APA CTTA de a oferi informații publice demonstrează o indiferență față de responsabilitatea administrativă și o lipsă de respect față de contribuabili. Recent, un incident straniu a avut loc: la scurt timp după ce am depus reclamația, o echipă de „mascați” a blocat intrarea Ziarului Unirea, strigând la un control de rutină, o acțiune pe care mulți ar considera-o o coincidență destul de dubioasă.
Prețul apei și serviciului de canalizare din Alba, care ajunge la 17,25 lei plus TVA, se aliniază cu aceste practici de opacitate, plasând județul pe locul 15 din 47 în ceea ce privește tarifele. Totodată, profitul companiei pentru anul 2024 este estimat la peste 15 milioane de lei, o cifră care subliniază nevoia urgentă de o revizuire a managementului și a politicilor de transparență ale APA CTTA.
