Stabilitate în sistemul energetic românesc, conform afirmațiilor premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri dimineață că, în urma unei analize recente, sistemul energetic național se dovedește a fi stabil și fără riscuri imediate de alimentare. Aceasta declarație vine pe fondul opririi controlate a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care a fost necesară din cauza scăderii semnificative a debitului Dunării.
Potrivit lui Bolojan, toate estimările arată că aproximativ 650 MW din energia nucleară lipsă, ceea ce reprezintă aproape 10% din consumul total național de energie, va fi compensată prin diverse surse de producție, incluzând energia hidro, eoliană, pe cărbune, precum și prin importuri. Premierul a subliniat importanța reducerii consumului de energie, mulțumind românilor care au reușit să-și ajusteze obiceiurile de consum.
„Când nu faci ceea ce trebuie timp de ani de zile, nu există soluții imediate pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. În funcții de răspundere, trebuie să gândești pe termen lung și să acționezi în favoarea stabilității sistemului”, a afirmat Bolojan pe pagina sa de Facebook.
Premierul a informat de asemenea Comisia Europeană cu privire la situația creată, afirmând că România are o capacitate de import transfrontalier de aproximativ 4000 MW, ceea ce îi oferă o marjă de manevră în aceste momente critice.
Bolojan a subliniat că România nu trebuie doar să gestioneze crizele energetice, ci are nevoie și de măsuri pe termen lung. El a pomenit despre importanța investițiilor și a politicilor publice, care își arată efectele abia după câțiva ani. „Dacă lucrările care ar fi trebuit să crească debitul Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate, centrala nucleară ar fi fost în funcțiune acum, asigurând astfel aproape 20% din necesarul de energie”, a adăugat el.
De asemenea, premierul a pornit un grup interministerial care are ca scop deblocarea proiectului Bala 2, o inițiativă menită să asigure fluxul necesar pentru funcționarea optimă a unităților de la Cernavodă în viitor. Această prioritate reflectă angajamentul său față de soluționarea problemelor energetice cu care România se confruntă.
