Ilie Bolojan despre criza combustibililor: „Toate țările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepție”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, în contextul crizei combustibililor, că România nu este ferită de efectele negative pe care acestea le generează la nivel global. Vorbind despre impactul conflictului din Orientul Mijlociu, Bolojan a subliniat că blocarea transportului de țiței și produse derivate este resimțită atât de cetățeni, cât și de autoritățile guvernamentale. Conform afirmațiilor sale, printre principalele consecințe se numără majorarea prețurilor la combustibili și îngrășăminte agricole, însoțite de o creștere a ratelor dobânzilor.
Premierul a menționat că, în cazul în care conflictul se va prelungi, prognoza economică globală va suferi, iar inflația se va răspândi pe întreg globul. „Este clar că România nu poate fi o excepție în acest scenariu. Măsurile pe care le putem lua acestea trebuie să ne ajute să limităm prejudiciile economice” a scris Bolojan pe rețelele sociale.
În ceea ce privește acțiunile guvernamentale, premierul a enumerat mai multe măsuri adoptate pentru a sprijini anumite sectoare economice. Din martie, pentru a ajuta transportatorii, acciza a fost crescută, urmând a fi rambursată ulterior, ceea ce reprezintă un efort bugetar estimat la peste 600 de milioane de lei pentru acest an. În plus, plățile pentru motorina achiziționată în ultimul trimestru al anului trecut vor începe în curând, având ca scop susținerea acestui sector vital economic.
De asemenea, Bolojan a anunțat că, pentru agricultori, rambursarea accizei de 2,7 lei/litru va continua și în anul curent, ceea ce implică un cost bugetar de aproximativ 1,5 miliarde de lei, parte din suma fiind pentru plățile restante. Această susținere vizează nu numai competitivitatea sectorului agricol, dar și prețurile alimentelor, cu un impact direct asupra consumatorilor.
Premierul a mai subliniat necesitatea limitării adaosului comercial în sectorul combustibililor în următoarele luni, în virtutea evitării unor creșteri speculative de preț. Ca urmare a acestei inițiative, s-a observat că, în anumite rețele de benzinării, prețurile au rămas la un nivel constant sau chiar au scăzut.
Într-o măsură recent aprobată, executivul va reduce cu 11% acciza la motorina standard, ceea ce se va traduce printr-o diminuare a prețului la pompă începând de marți. Această măsură, deși nu radicală, reprezintă un efort bugetar lunar de aproximativ 200 de milioane de lei, bazat pe un consum lunar de aproximativ 700 de milioane de litri.
Premierul a explicat că această concentrare asupra motorinei se datorează consumului său predominant în România, care depășește 75% din totalul combustibililor. Creșterile de preț la motorină sunt semnificativ mai mari comparativ cu cele la benzină, afectând în lanț costurile transporturilor și, implicit, economia generală.
În altă ordine de idei, un alt pas adoptat de guvern a fost supraimpozitarea profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. Veniturile obținute din această taxă vor ajuta la acoperirea parțială a reducerilor de accize oferite anterior. Potrivit estimărilor Ministerului de Finanțe, veniturile vor fluctua între 90 și 100 de milioane de lei lunar, în funcție de prețurile titeiului pe piață.
Scopul acestor măsuri este în mod evident acela de a atenua efectele crizei prețului petrolului și de a menține stabilitatea economică și socială în rândul cetățenilor români. Premierul a subliniat că guvernul nu beneficiază de pe urma creșterii prețurilor la carburanți, ci, dimpotrivă, costurile crizei s-au dovedit a fi unele foarte mari pentru finanțele publice.
În concluzie, premierul Ilie Bolojan a afirmat că criza petrolului generează costuri indirecte semnificative, affectând consumul, creșterea economică și veniturile statului. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor publice a ridicat și mai mult provocările economice cu care România se confruntă, subliniind nevoia de acțiuni prudente din partea autorităților în fața instabilității economice persistente.
