Un gheţar subteran la 1.020 metri altitudine, în Munţii Apuseni
La poalele masivului Detunata Goală, pe teritoriul comunei Bucium din judeţul Alba, la peste 1.000 de metri altitudine, există un gheţar subteran care ajunge până la 13 metri adâncime. Fenomenul constă într-un strat de sol îngheţat pe tot parcursul anului, cunoscut ca permafrost, răspândit pe o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi.
Vara, temperatura din această zonă este cu 4-5 grade Celsius mai scăzută decât în împrejurimi, iar iarna aerul se simte mai cald. Pe o distanţă de doar câţiva metri, oricine ajunge aici resimte schimbarea bruscă de temperatură.
Mecanismul care menţine gheaţa: „efectul de şemineu”
Fenomenul este cunoscut în literatura de specialitate ca „efect de şemineu” sau „coş de fum” şi este generat de circulaţia aerului prin grohotişul bazaltic. Iarna, aerul rece este absorbit în subteran, iar vara este evacuat în exterior, ceea ce favorizează supra-răcirea solului.
Primarul comunei Bucium, Cornel Napău, explică modul în care se formează gheaţa: „Fiind un loc mai jos, mai adâncit, în timpul iernii se adună apă în gheaţă şi efectiv se face un curent. Vara, bineînţeles, că partea de suprafaţă, din cauza ploilor, din cauza căldurii, se dezgheaţă, dar există un strat de muşchi foarte gros care izolează aceste pietre care menţine şi temperatura mai scăzută.”
Potrivit primarului, un foraj efectuat de specialişti de la Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu cei de la Timişoara, a ajuns la 19 metri adâncime, iar pe o porţiune de 13 metri a fost găsită gheaţă. Vechimea gheţarului nu este cunoscută, cercetările nefiind finalizate. În fiecare an, până în lunile iunie-iulie, gheaţa se vede la suprafaţă, iar din august, un curent puternic de aer rece porneşte de sub stâncă pe o lungime de 200-300 de metri.
Un studiu a măsurat contrastul termic dintre sol şi aer
Zone cu permafrost mai există în România în Munţii Retezat şi Munţii Făgăraş, dar la altitudini de peste 2.500 de metri. Fenomenul din Apuseni se manifestă la doar 1.020 de metri, una dintre cele mai mici altitudini din lume.
O cercetare coordonată de Răzvan-Andrei Popescu, lector universitar şi cercetător la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, a monitorizat temperatura aerului dintre blocurile de rocă bazaltică. Echipa a constatat existenţa unui gradient termic: contrastul dintre temperatura aerului atmosferic şi cea a solului creşte pe măsura deplasării în sus şi spre axa conurilor de taluz, atingând un maxim de aproximativ 10 °C (+5,3 °C în sol faţă de -5 °C în exterior).
Studiul arată că temperaturile medii anuale ale suprafeţei solului, apropiate de 0 °C, împreună cu valorile ridicate ale rezistivităţii şi prezenţa copacilor cu anomalii severe de creştere, susţin existenţa permafrostului în această locaţie. Cercetarea a demonstrat că „efectul de coş de fum” este principalul proces care favorizează supra-răcirea solului. Porozitatea ridicată a debrisului intensifică răcirea solului în sezonul rece, inclusiv în perioadele cu strat gros de zăpadă, datorită formării de pâlnii de zăpadă, ceea ce reduce transferul de căldură vara şi contribuie la conservarea permafrostului.
Detunata Goală, o atracţie turistică cu coloane de bazalt
Rezervaţia naturală Detunata Goală, situată la 1.169 metri, este un masiv de coloane de bazalt rezultat din răcirea lentă a unui curent de lavă vulcanică, în urmă cu milioane de ani. Bazaltul s-a fisurat în timpul răcirii formând coloane hexagonale şi, uneori, pentagonale, similare la scară mult mai mică cu Drumul Giganţilor din Irlanda de Nord sau Devil’s Postpile din SUA. Coloanele sunt aranjate compact, vertical, într-un perete abrupt de peste 70 de metri.
Denumirea muntelui provine de la o legendă locală conform căreia stânca a fost „detunată”, adică spartă sau lovită de trăsnet, de la verbul popular „a detuna”. În apropiere se află rezervaţia geologică Detunata Flocoasă, la 1.258 de metri, un masiv tot din rocă magmatică, dar împădurit. Accesul în zonă se face pe DN 74, dinspre Alba Iulia, sau DN 75, dinspre Turda ori Oradea, cele două atracţii fiind aproape de drumul judeţean recent modernizat, numit Transapuseana, care traversează Munţii Trascăului şi, parţial, Munţii Metaliferi pe aproape 80 de kilometri.
