O nouă eră pentru Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia: Expoziția de Preistorie reinventată după aproape cinci decenii
Într-o mișcare ambitioasă ce marchează o schimbare semnificativă, Muzeul Național al Unirii (MNU) din Alba Iulia își reconfigurează expoziția permanentă, dedicată Preistoriei, după o pauză de aproape 50 de ani. Această renovare vine în urma organizării inițiale, care a avut loc în 1975, când muzeul a început să-și prezinte exponatele într-o formă cronologică, divizate în cele 64 de săli ale clădirii cunoscute sub numele de „Babilon” și în Sala Unirii. Printre primele etape ale acestui proiect se numără integrarea artefactelor istorice într-un cadru modern, care încurajează interactivitatea și oferă o poveste captivantă despre viața comunităților străvechi.
Specialiștii din domeniu, inclusiv arheologi și conservatori, au explicat că dorința de a reorganiza expoziția existe de ani de zile, dar s-a realizat progresiv, și nu fără obstacole legate de fonduri. Arheologul Anca Timofan a menționat că lucrările de renovare s-au desfășurat cu grijă pentru a permite accesul publicului, fiind efectuate în principal pe timp de iarnă sau în zilele cu vizitatori puțini.
Noua expoziție pune accentul pe o prezentare coerentă a obiectelor, integrându-le în narațiuni care exemplifică viața cotidiană din perioada Preistorică. Folosind fotografii de pe șantiere arheologice, reconstituiri vizuale, grafice explicative și chiar ilustrații generate prin inteligență artificială, curentul expozițional sprijină o experiență mai bogată și accesibilă pentru vizitatori.
Un element central al acestui proiect este reducerea numărului de exponate, ceea ce permite o mai bună concentrare asupra celor relevante, făcând expoziția mai puțin aglomerată. Arheologul Cristian Florescu a explicat că alegerea unei selecții mai restrânse de obiecte, împreună cu panourile de informative clare, este menită să dezvăluie o poveste fluidă, de la începuturile umanității până la Epoca Fierului, cu inclusiv traduceri în engleză pentru vizitatorii internaționali.
Expoziția debutează cu cele mai vechi dovezi ale prezenței umane pe teritoriul României, estimată la 1,8-2 milioane de ani, incluzând vestigiile impresionante ale mamutului lânos – o creatură magnifică care putea atinge o înălțime de 3,5 metri și cântărea până la 8 tone. Vizitatorii pot admira un molar și o scapulă din vremea acestora, descoperite în localități precum Alba Iulia și Cugir, demonstrând că aceste văi oferiau un habitat favorabil pentru diversele specii preistorice.
Între exponatele remarcabile se numără și dovezile activităților umane din Peștera Ghețarul Vârtop, unde a fost găsită cea mai veche amprentă de picior uman din România, datată la aproximativ 62.000 de ani. În plus, expoziția explorează Neoliticul, o epocă plină de inovații, prin expunerea așezărilor, casele, fortificațiile și instrumentele meșteșugărești specifice acestei perioade.
O secțiune specială este dedicată controversatului sit de la Tărtăria, unde celebrele tăblițe de lut descoperite de Nicolae Vlassa au generat dezbateri pe marginea semnificației și autenticitații lor. Din 2010, muzeul a reluat cercetările la Tărtăria, aducând noi perspective asupra importanței acestui loc în contextul dezvoltării civilizației neolitice.
Expoziția continuă să surprindă prin prezentarea bogăției culturilor din Epoca Bronului și Epoca Fierului, incluzând descoperiri arheologice notabile din județ, precum tezaurele de bronzuri și rămășițele unor morminte de războinici sciti.
Transformarea muzeului este un proces continuu, cu planuri de reorganizare care să includă și perioadele istorice ce urmează, cum ar fi cele dedicate celților, dacilor și românilor. Astfel, Muzeul Național al Unirii se dovedește a fi un exemplu de cum patrimoniul cultural poate fi reimaginat și reinterpretat pentru a rămâne relevant și captivant pentru publicul contemporan, într-un limbaj modern și accesibil.
