Economie românească în pericol: inflația scade, dar riscurile cresc, avertizează BNR
România se confruntă în prezent cu o situație economică paradoxală. Deși inflația începe să coboare, acest lucru nu semnalează o îmbunătățire a stării economiei, ci o slăbire a cererii. Conform celui mai recent raport emis de Banca Națională a României (BNR), inflația anuală a scăzut considerabil, de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie 2026. Această diminuare are loc după ce țara a traversat o perioadă de inflație puternică, care a afectat profund nivelul de trai al populației.
BNR a anticipat că inflația va continua pe o tendință descrescătoare în trimestrul al treilea al lui 2026. O parte din motivul acestei scăderi îl constituie eliminarea plafonării prețului la electricitate și ajustările recente ale TVA-ului și accizelor, care, în mod treptat, ies din calculul bazei statistice. Totuși, vestea bună vine cu un avertisment: prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 a fost majorată de la 5,5% la 6,1%, ca urmare a unor noi șocuri în oferta de produse și servicii. Elemente precum canicula și seceta afectează agricultura și producția de energie, în timp ce tensiunile geopolitice și fluctuațiile pe piețele energetice continuă să genereze presiuni asupra costurilor.
Raportul subliniază un mesaj esențial: economia nu beneficiază de o forță de revenire rapidă. BNR reconfirmă stagnarea PIB-ului pentru primul trimestru al anului 2026, după o contracție de 1,9% în ultimele trei luni ale anului anterior. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a fost cu 1,2% mai mic. Această stagnare se reflectă în consumul gospodăriilor, care s-a diminuat, precum și în formarea brută de capital fix, care a încetinit semnificativ, în special din cauza scăderii investițiilor publice.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis clar că reluarea creșterii economice va fi un proces lent. Scăderea puterii de cumpărare, stagnarea creditării și slăbiciunea industriei continuă să obstrucționeze economia, care nu mai poate depinde de consumul intern ca motor principal al dezvoltării. Paradoxul rezidă în faptul că această slăbiciune economică ajută BNR să combată inflația: scăderea cererii din partea consumatorilor și companiilor duce la o reducere a presiunilor asupra prețurilor.
Banca centrală estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci mai mult decât anticipa, având în vedere consolidarea fiscală și șocurile energetice. În acest context, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, considerând că rata inflației rămâne prea mare pentru a permite o relaxare a politicii monetare. De asemenea, politica de creditare a fost menținută la un nivel ridicat, astfel că facilitatea de creditare este la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%.
BNR subliniază necesitatea acestei prudențe, având în vedere că inflația de bază, ajustată CORE2, a crescut de la 8,2% în martie la 8,3% în iunie. Acest indicator reflectă mai bine presiunile persistente din economie, decât cifra principală a inflației, care este influențată de prețurile volatile ale energiei. Chiar dacă efectele inflației inițiale se diminuează, inflamația de fond nu a dispărut.
Un alt aspect important este consolidarea fiscală, care devine o piesă centrală în tabloul economic actual. Scăderea deficitului este necesară pentru stabilizarea finanțelor publice, dar aceasta are un impact inevitabil asupra cererii interne. Astfel, banii mai puțini disponibili în economie duc la un consum redus și creează o presiune suplimentară asupra companiilor. BNR estimează că această corecție fiscală va contribui la aprofundarea deficitului de cerere, afectând motorul consumului intern.
Industria și investițiile rămân punctele vulnerabile ale economiei. Deși scăderea cererii poate contribui la reducerea inflației, aceasta nu garantează o sănătate economică. O economie care se îndreaptă spre stagnare prin reducerea investițiilor, consumului și slăbirea industriei poate înregistra inflație scăzută, dar cu costul unei creșteri anemice. Aceasta reprezintă dilema BNR: să păstreze dobânzile la un nivel suficient de ridicat pentru a preveni reaprinderea inflației, fără a împovăra o economie deja fragilă.
Riscurile externe, inclusiv conflictele geopolitice, evoluțiile de pe piețele energetice, fluctuațiile cursului de schimb și posibile perturbări ale comerțului internațional, pot afecta negativ prețurile într-un moment în care cererea internă este în declin. BNR subliniază că riscurile externe și dezechilibrele macroeconomice interne continuă să fie o preocupare majoră.
Noua prognoză a inflației, stabilită la 6,1% pentru sfârșitul anului 2026, trebuie interpretată cu prudență. Chiar dacă aceasta este sub nivelul de peste 10% din primele luni ale anului, rămâne semnificativ peste ținta de inflație stabilită de BNR. Din păcate, instituția estimează că revenirea la o inflație normalizată, conform intervalului țintit, nu se va realiza înainte de sfârșitul anului 2027. România rămâne astfel prinsă în criza inflaționistă, intrând într-o nouă fază a acesteia, cu provocări considerabile pentru viitor.
