Dumitru Chisăliță, șeful AEI: România, campioana europeană a scumpirii motorinei
În ultimele șapte zile, țara noastră a înregistrat o creștere semnificativă a prețului motorinei la pompă, de 7,5%, plasându-se astfel pe primul loc în rândul țărilor europene analizate. Comparativ, Croația a avut o creștere de 7,4%, iar Spania, Polonia și Bulgaria au înregistrat creșteri mai modeste de 4,7%, 3,9% și respectiv 2,3%. Această realitate stârnește întrebări cu privire la cauzele care au condus la această majorare abruptă a prețurilor.
Deși creșterea prețului pe piețele internaționale ar putea explica în parte acest fenomen, nu constituie singura explicație. Conform datelor disponibile, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% în aceeași perioadă, dar acest factor nu este suficient pentru a justifica scumpirea rapidă și drastică observată pe piața românească.
Analizând datele, se poate observa că România beneficiază de o producție internă considerabilă cu 19% țiței extras local, ceea ce ar trebui să ofere un anumit grad de independență în fața fluctuațiilor de preț externe. Comparativ, Ungaria, care dispune de doar 12% țiței intern, a reușit să păstreze stabilitatea prețurilor, fără majorări, în timp ce alte țări din Europa precum Germania și Italia, cu rate de dependență de importuri variind între 89% și 93%, au înregistrat doar creșteri minime ale prețurilor, ba chiar au avut scăderi.
Există o contradicție semnificativă în modul în care România răspunde la creșterile de pe piețele internaționale, având în vedere că, spre deosebire de alte state, aici vehicularea prețului se face cu o rapiditate suspectă. În vreme ce scumpirile sunt propagate aproape instantaneu, scăderile de preț sunt întârzierte sub diverse pretexte.
Un aspect deosebit de controversat este legat de prețul actual de 10,65 lei/l, care este mult peste nivelul maximal justificabil, estimat la 10,20 lei/l. Această diferență de aproape 0,45 lei/l ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se determina prețul la pompă. Posibile cauze pentru această discrepanță includ transmiterea accelerată a scumpirilor și întârzierile în calcularea ieftinirilor, ceea ce sugerează o sincronizare suspectă între interesele statului și ale benzinăriilor.
Într-un climat economic în care activitățile comerciale și cheltuielile publice sunt afectate de costurile ridicate ale combustibililor, se conturează o imagine alarmantă a impactului asupra inflației și a prețurilor alimentelor. Chiar dacă statul beneficiază de încasări suplimentare din TVA de aproximativ 186 milioane lei pe lună, pe termen mediu, aceste câștiguri s-ar putea transforma în pierderi substanțiale datorate încetinirii economiei și presiunilor inflaționiste.
Este evident că, în România, orice ajustare a prețului pe plan internațional este deja percepută ca o necesitate de creștere a prețurilor locale, lăsând concluzia că țara noastră a devenit campioană în scumpirile de motorină. Chiar și cu resurse interne considerabile de țiței și rafinării, susținem costuri exorbitante, similare celor din regiunile cel mai mult afectate de dependența de importuri.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, atrage atenția asupra acestui paradox economic și subliniază nevoia de a analiza mai profund mecanismele de formare a prețurilor în sectorul petrolier din România, având în vedere implicațiile directe asupra economiei și bunăstării cetățenilor.
