By using this site, you agree to the Privacy Policy and Terms of Use.
Accept
Ziarul de AlbaZiarul de Alba
Font ResizerAa
  • Acasă
  • Știri din Alba
  • Economie
  • Educație
  • Sănătate
  • Sport
Reading: De ce se bazează românii doar pe familie când viața îi pune la încercare
Share
Font ResizerAa
Ziarul de AlbaZiarul de Alba
Search
  • Acasă
  • Știri din Alba
  • Economie
  • Educație
  • Sănătate
  • Sport
De ce se bazează românii doar pe familie când viața îi pune la încercare
Economie

De ce se bazează românii doar pe familie când viața îi pune la încercare

R Amalia
Last updated: noiembrie 11, 2026 8:55 pm
R Amalia
Published: noiembrie 11, 2026
Share
SHARE

Familia, principalul sprijin al românilor în momentele dificile

Familia rămâne principalul refugiu al românilor atunci când se confruntă cu probleme financiare sau de sănătate, în timp ce prietenii și instituțiile statului sunt mult mai rar percepuți drept surse de sprijin. Datele unui studiu arată că 88% dintre români ar apela la părinți, frați sau alte rude când au nevoie de ajutor financiar ori se confruntă cu probleme de sănătate. Prin comparație, doar 6% ar cere sprijinul prietenilor, iar un procent similar s-ar orienta către instituțiile statului sau autorități.

Contents
Familia, principalul sprijin al românilor în momentele dificileSocializare frecventă, dar încredere limitată dincolo de familiePresiunile financiare întăresc dependența de rudeÎncrederea în instituții, sub nivelul încrederii în relațiile apropiateCe se întâmplă cu cei care nu au familie apropiată

Socializare frecventă, dar încredere limitată dincolo de familie

Un aspect interesant al cercetării îl reprezintă contrastul dintre frecvența socializării și disponibilitatea de a cere ajutor. Aproximativ 36% dintre respondenți declară că se întâlnesc sau desfășoară activități cu familia și prietenii cel puțin de câteva ori pe săptămână, iar aproape 12% au astfel de interacțiuni zilnic. Doar 4% spun că nu socializează niciodată în acest mod. Cu toate acestea, apropierea socială nu se transformă automat în încredere atunci când apare o situație vulnerabilă: poți avea prieteni cu care ieși frecvent, dar să eziți să le ceri bani, să le vorbești despre o problemă medicală sau să te bazezi pe ei într-o criză.

Sociologul Ciprian Iftimoaei atrage atenția asupra unei probleme mai profunde, aceea a încrederii scăzute dincolo de spațiul familial. Potrivit explicației sale, românii au fost educați să își rezolve problemele pe cont propriu, iar această mentalitate poate contribui la limitarea cercului de persoane cărora le solicită ajutorul.

Presiunile financiare întăresc dependența de rude

Dependența de sprijinul rudelor trebuie privită și în contextul presiunilor economice. Potrivit unui studiu PwC publicat în septembrie 2026, numai 26% dintre consumatorii români se consideră într-o situație financiară confortabilă, adică își pot achita cheltuielile lunare și le rămân bani pentru economii, vacanțe sau alte nevoi personale. În plus, 10,8% spun că familiile lor întâmpină dificultăți în plata facturilor lunare.

Într-un asemenea context, familia nu este doar un spațiu al afecțiunii, ci și o formă informală de protecție socială: părinții îi pot ajuta financiar pe copii, frații se pot sprijini reciproc, iar rudele pot interveni atunci când apar cheltuieli medicale neprevăzute. Această solidaritate are însă și limite, pentru că nu toate familiile dispun de resurse materiale suficiente, nu toată lumea are rude apropiate sau relații familiale funcționale, iar problemele grave pot depăși posibilitățile unei gospodării.

Încrederea în instituții, sub nivelul încrederii în relațiile apropiate

Faptul că doar o mică parte dintre respondenți indică instituțiile publice drept prima sursă de ajutor ridică și problema încrederii în mecanismele formale de protecție. Într-o societate în care familia devine prima soluție pentru aproape orice urgență, apare riscul ca responsabilitatea pentru bunăstarea individuală să fie transferată aproape integral asupra rudelor.

Datele internaționale oferă un context suplimentar. Studiul OECD privind încrederea în instituțiile publice, publicat în 2026, analizează inclusiv diferențele de încredere în guvern între categoriile sociale din România și evidențiază importanța percepției că cetățenii au un cuvânt de spus în deciziile publice. În același timp, rezultatele barometrului românesc arată că relațiile cu familia și prietenii obțin un scor de satisfacție de 9,1 din 10. Românii nu sunt, așadar, nemulțumiți de relațiile apropiate; problema pare să fie mai degrabă capacitatea de a transforma aceste relații în rețele de sprijin extinse și de a avea încredere în instituțiile care ar trebui să ofere protecție.

Ce se întâmplă cu cei care nu au familie apropiată

Rezultatele celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, realizat de IRES pentru Alianța pentru BunăStare, la inițiativa UNSAR, conturează o concluzie importantă: familia rămâne principalul capital de încredere al românilor, inclusiv atunci când miza este supraviețuirea financiară sau accesul la sprijin în probleme de sănătate.

Rămâne însă întrebarea cât de sustenabil este acest model pe termen lung și ce se întâmplă cu persoanele care nu au familie apropiată, cu vârstnicii singuri sau cu cei ale căror rude se confruntă, la rândul lor, cu dificultăți financiare. Solidaritatea familială este un atu important, însă nu poate înlocui serviciile publice funcționale, protecția socială și comunitățile în care oamenii se pot baza unii pe alții. Adevărata provocare pentru societatea românească nu este să diminueze rolul familiei, ci să construiască și alte forme de sprijin, astfel încât nimeni să nu depindă exclusiv de rude atunci când viața devine dificilă.

Share This Article
Facebook Email Print
Meniu
  • Acasă
  • Știri din Alba
  • Economie
  • Educație
  • Sănătate
  • Sport
  • Contact
  • Termeni și condiții
  • Politica confidentialitate
  • Politica cookies
© Ziarul de Alba. Toate drepturile rezervate
Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?