Datoria publică a României a depășit 60% din PIB
Datoria publică a României a depășit recent pragul de 60% din produsul intern brut (PIB), conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, care se bazează pe datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Această situație impune Guvernului noi restricții legale referitoare la cheltuieli, printre care se numără înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială. Pentru a asigura sănătatea fiscală, Guvernul trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, iar deficitul bugetar trebuie să fie redus sub 3% din PIB.
Legea responsabilității fiscal-bugetare și măsurile aferente
Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 prevede un mecanism de intervenție gradual, în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile stabilite de lege sunt 45%, 50%, 55% și, respectiv, 60% din PIB. Odată ce acest prag este depășit, cadrul legal impune menținerea măsurilor impuse pentru pragurile anterioare, inclusiv restricțiile care vizează reducerea ponderii datoriei publice în PIB. Astfel, Guvernul nu poate aproba măsuri care conduc la creșterea cheltuielilor cu personalul sau asistența socială.
Planul bugetar-structural național pentru reducerea deficitului
În conformitate cu Regulamentul UE 2024/1263, pentru statele membre cu o datorie publică ce depășește 60% din PIB, Comisia Europeană este responsabilă cu trimiterea unei traiectorii de referință ce reflectă evoluția cheltuielilor nete. Această traiectorie trebuie să asigure ca datoria publică să se afle pe un curs descendent, în special în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar să fie menținut sub 3% din PIB. Planul României, evaluat și aprobat de Comisia Europeană la 21 ianuarie 2025, vizează reducerea deficitului bugetar sub acest nivel în perioada 2025-2031, în paralel cu crearea unei sustenabilități financiare pe termen lung.
Estimările privind datoria publică
Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, cu o creștere prevăzută la 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă. Această evoluție depinde de implementarea consecventă a măsurilor de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în conformitate cu planul național stabilit.
Deficitul bugetar este în continuare o preocupare majoră
Deficitul bugetar pentru anul 2026 este estimat la 6% din PIB, în scădere față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, ca rezultat al măsurilor de consolidare luate de către Guvern. Totuși, continuarea procedurii de deficit excesiv subliniază nevoia de prudență în gestionarea cheltuielilor publice.
Mesajul ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că depășirea acestui prag de 60% din PIB aduce obligații suplimentare pentru Guvern, inclusiv limitarea cheltuielilor publice. În cadrul dezbaterilor despre noua lege a salarizării, ministrul a subliniat că actualul cadru fiscal nu permite creșteri suplimentare ale cheltuielilor, ceea ce obligă la o analiză atentă a oricăror noi angajamente bugetare.
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar menținerea disciplinei fiscale este esențială pentru stabilitatea financiară a țării și pentru asigurarea unui cadru favorabil investițiilor și serviciilor publice. Respectarea regulilor fiscale este vitală pentru a evita acumularea unor dezechilibre bugetare și pentru a permite dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.
