CUM MOTIVEAZĂ INSTANȚA RESPINGEREA ARESTĂRII PREVENTIVE A PROCURORULUI CARE A INTRAT CU PISTOLUL ÎNTR-O DISCOTECĂ DIN HUNEDOARA ȘI A FĂCUT SCANDAL
Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în data de 10 august 2026, să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în cazul unei acuzații care îl vizează pe procurorul B, angajat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș Severin. Instanța a dispus imediat punerea în libertate a acestuia, cu excepția situațiilor în care ar exista alte măsuri de reținere sau arest.
Motivarea instanței este clară: conform articolelor 202 și 223 din Codul de Procedură Penală, nu este suficient doar să existe acuzații serioase. Instanța a subliniat că trebuie să existe o suspiciune rezonabilă, susținută de dovezi concrete, precum și o justificare clară pentru necesitatea privării de libertate a inculpatului.
DETALII DESPRE INCIDENT
În ceea ce privește incidentul în sine, procurorul B a fost acuzat că a intrat cu pistolul într-o discotecă din Hunedoara și că a provocat un scandal. În apărarea sa, acesta a declarat: „Nu am tras cu arma, am încercat să mă protejez de cei care încercau să mă asasinaze.” Această afirmație, dar și detalii din înregistrările bodycam ale poliției, au pus la îndoială versiunea Parchetului referitoare la faptele săvârșite.
Judecătorul a observat că procurorul nu a corelat dovada incidentului cu suficiente detalii și nu a discutat despre cea mai relevantă probe—înregistrarea audio-video realizată de un agent de poliție. Această înregistrare ilustrează o serie de evenimente care contrazic sau ridică semne de întrebare asupra versiunii oficiale a Parchetului.
CONDIȚIILE DE DEȚINERE
Referitor la posesia armei, instanța a subliniat că nu era clar dacă, la momentul incidentului, dreptul procurorului de a deține o armă fusese efectiv suspendat, având în vedere lipsa documentelor care să ateste anularea permisului de port-armă. Din acest motiv, rațiunea pentru reținerea sa nu putea fi stabilită cu certitudine.
Pe de altă parte, în contextul acuzației de tulburare a ordinii publice, judecătorul a declarat că Parchetul nu a demonstrat existența unei deranjări efective a persoanelor din discotecă, ci a fragilizat această variantă prin ipoteze. Judecătorul a constatat că nu au fost prezentate dovezi cum ar fi înregistrările video care să clarifice reacțiile publicului.
ULTRAJUL ȘI PROBABILITATEA LEGALITĂȚII
Când a venit vorba de acuzația de ultraj, instanța a afirmat că înregistrarea bodycam nu oferă detalii suficiente despre utilizarea spray-ului de apărare sau despre cum s-au desfășurat evenimentele. Este esențial de menționat că în jurul procurorului s-a creat un grup de aproximativ nouă persoane, unele dintre ele având un comportament agresiv, care au încercat să intervină în incident.
Un punct crucial este că dovezile existente nu confirmă acuzația că inculpatul ar fi tras cu arma din timpul conflictului. Ba din contră, rezultatele înregistrării și mărturiile susțin că focul de armă a fost tras de o altă persoană, care a recunoscut că a folosit arma după ce i-a fost luată procurorului.
DECIZIA FINALĂ A INSTITUȚIEI JUDICIARE
În concluzie, judecătorul a stabilit că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru propunerea de arestare preventivă. Nu s-a demonstrat o suspiciune rezonabilă temeinic fundamentată care să justifice reținerea, și, chiar și în ipoteza în care aceste condiții ar fi fost întrunite, nu erau dovezi suficiente care să arate un pericol concret pentru ordinea publică sau necesitatea arestului preventiv.
Instanța a relevat faptul că analiza incidentului trebuie să fie holistică, luând în considerare circumstanțele specifice ale evenimentului și reacțiile părților implicate, nu doar statutul profesional al procurorului. Prin urmare, a decis să respingă propunerea de arestare preventivă pe motive legale, considerând că nu sunt îndeplinite cumulativ criteriile necesare pentru o astfel de măsură.
