Comisia Europeană estimează o contracție de 0,3% în 2026 și o inflație de 7,9%
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind economia României pentru 2026, anticipând o contracție de 0,3%, față de creșterea de 0,1% prognozată în primăvară. Inflația ar urma să ajungă la 7,9%, peste estimarea anterioară de 7%, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți de Executivul comunitar.
Perspectivele se îmbunătățesc în următorii doi ani: Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028, iar rata inflației să coboare la 4,4%, respectiv 3,8%.
Consolidarea fiscală și instabilitatea politică frânează consumul și investițiile private
Măsurile de consolidare fiscală vor continua să afecteze consumul privat în 2026, după o evoluție negativă a economiei în ultimele luni ale anului trecut și în prima parte a acestui an. Consumul gospodăriilor a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și al inflației ridicate, care a diminuat puterea de cumpărare. Investițiile private au fost afectate de instabilitatea politică prelungită, incertitudinile economice și costurile mai mari cu energia. În schimb, investițiile publice susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență au limitat declinul economic.
Economia ar urma să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2026, pe fondul redresării treptate a cererii interne, al rezilienței exporturilor și al menținerii unui nivel solid al investițiilor.
Consumul și investițiile ar putea susține revenirea din 2027
Pentru anul viitor, Comisia Europeană anticipează o îmbunătățire a consumului privat, susținută de temperarea inflației și de reluarea creșterilor salariale și ale pensiilor publice. Veniturile reale ale populației ar urma să se redreseze, contribuind la încrederea consumatorilor.
Investițiile vor avea o evoluție mixtă. Reducerea proiectelor finanțate prin PNRR ar putea diminua formarea brută de capital fix, însă absorbția fondurilor europene de coeziune și revenirea investițiilor private ar urma să compenseze parțial acest efect. Un factor de susținere îl reprezintă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, a cărui producție ar putea impulsiona exporturile și reduce deficitul de cont curent, estimat să coboare sub 6% din PIB până la finalul perioadei de prognoză.
Inflația rămâne ridicată, iar șomajul ar putea ajunge la 6,7%
Presiunile asupra prețurilor continuă să reprezinte o problemă. Inflația medie este estimată la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025, în contextul majorării TVA și accizelor, al eliminării plafonării prețurilor la energia electrică și al creșterii cotațiilor internaționale la petrol. În 2027, inflația ar urma să scadă la 4,4%, rămânând peste ținta Băncii Naționale a României. Dezinflația ar putea încetini în 2028, odată cu introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2, cu o rată medie estimată la 3,8%.
Rata șomajului ar urma să ajungă la aproximativ 6,7% în 2026, pe fondul reducerii numărului de angajați, urmând să scadă treptat pe măsură ce economia își revine. Ritmul majorărilor salariale va rămâne moderat, după doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor publice și de scădere a salariilor reale, ceea ce ar putea îmbunătăți competitivitatea externă a economiei.
Deficitul bugetar scade, dar datoria publică crește spre 64% din PIB
Deficitul bugetar este estimat să coboare la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% în 2025, pe seama măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului trecut, a înghețării salariilor și pensiilor publice și a controlului mai strict al cheltuielilor. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, iar în 2028 la 5,6%. Ajustarea va fi susținută de limitarea cheltuielilor curente și de diminuarea investițiilor publice după încheierea finanțărilor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv prin programul SAFE.
Datoria publică va urma un trend ascendent, ajungând la aproximativ 64% din PIB în 2028, față de circa 59% în 2025, pe fondul deficitelor primare încă ridicate și al costurilor tot mai mari cu dobânzile.
Riscurile politice și economice pot afecta redresarea
Comisia Europeană avertizează că riscurile sunt orientate în principal în sens negativ. O eventuală reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală, încrederea investitorilor și proiectele private. Incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, precum și prețurile ridicate la energie rămân provocări importante pentru sectorul industrial. În acest context, România va traversa o perioadă dificilă în 2026, urmând ca revenirea economică să se contureze gradual în 2027 și să se consolideze în 2028.
