ADRIAN GEORGESCU, CONSULTANT ECONOMIC: ROMÂNIA NU SE PREGĂTEȘTE DE ,,EPOCA DE AUR’’ CI DE ,,JOCURILE FOAMEI’’
Într-o analiză incisivă publicată pe 28 aprilie 2026, Adrian Negrescu, consultant economic, atrage atenția asupra riscurilor iminente cu care se confruntă România, afirmând că se conturează nu o ,,Epoca de Aur’’, ci o realitate sumbră mai apropiată de ,,Jocurile Foamei’’. Expertul subliniază că România traversează o fază de instabilitate financiară, iar consecințele vor fi resimțite cu durere în buzunarele cetățenilor.
Negrescu evidențiază gravitatea situației financiare curente, menționând că datoria publică a țării a crescut alarmant, depășind pragurile de alertă, stabilindu-se periculos peste nivelul critic de 60% din Produsul Intern Brut. Această acumulare de datorii face ca nevoia de finanțare să devină tot mai urgentă, statul român având un deficit anual estimat la 50 de miliarde de euro, sumă necesară nu doar pentru acoperirea cheltuielilor curente, ci și pentru rambursarea datoriilor existente, ceea ce echivalează cu aproape 1 miliard de euro pe săptămână.
Acest deficit colosal impune Ministerului Finanțelor să acceseze constant piețele internaționale pentru a obține împrumuturi. Negrescu atenționează că orice situație de criză politică sau lipsă de predictibilitate economică are un impact imediat asupra încrederii investitorilor, conducând la o creștere abruptă a dobânzilor. De exemplu, în ultimele 24 de ore, dobânda de referință în România a escaladat de la 6,2% la 7,31%, un salt care trimite semnale de alarmă privind stabilitatea economică a țării.
Impactul acestor creșteri ale dobânzilor va fi resimțit rapid de cetățeni, care vor fi nevoiți să facă față unor costuri exorbitante pentru serviciile de creditare, bani care ar fi putut fi utilizați în scopuri constructive precum construirea de spitale sau școli. Cu dobânzile ajungând să reprezinte 3% din PIB, România se află într-o situație fără precedent.
Pe fondul tensiunilor politice și a unei lipse acute de încredere din partea piețelor financiare, există riscul unei depreciări accelerate a leului. Adrian Negrescu sugerează că, fără intervenții eficace din partea Băncii Naționale a României (BNR), ne putem aștepta la un curs de 5,2 sau chiar 5,5 lei pentru un euro. Avertizările sale includ faptul că, în ultimele două luni, BNR a cheltuit peste 2 miliarde de euro pentru a menține stabilitatea valutară, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea acestei strategii.
România este profund dependentă de importuri pentru consumul zilnic, iar o eventuală devalorizare a leului va conduce la scumpiri imediate pentru produsele de bază și serviciile esențiale, inclusiv alimente, haine și utilități. Aceasta se va traduce și prin creșterea ratelor și chiriilor, în special pentru acele contracte denominate în euro, amplificând presiunea asupra deja fragilului buget al gospodăriilor.
Continua instabilitate politică poate avea repercusiuni macroeconomice severe. Agențiile internaționale de evaluare financiară ar putea retrograda ratingul de țară al României, clasând-o în categoria ”Junk”, denumire care va restrânge dramatic accesul la finanțare externă. În absența capitalului necesar pentru a gestiona datoriile publice, România ar fi constrânsă să caute un nou acord de asistență cu Fondul Monetar Internațional (FMI), care, desigur, nu va veni fără condiții stricte de austeritate.
Între măsurile posibile ar fi majorarea cotei TVA la 24 sau chiar 26%, precum și creșterea impozitelor pe salarii, decizii care ar afecta semnificativ puterea de cumpărare a cetățenilor. Adăugând la acest peisaj complicat, Negrescu subliniază risc major de a pierde fondurile europene esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în absența unei guvernări stabile capabile să implementeze reforme.
Proiectele de infrastructură esențiale, inclusiv autostrăzi, rețele feroviare și spitale regionale, sunt amenințate cu oprirea totală, având în vedere că România nu dispune de resurse proprii suficiente pentru a le continua. În concluzie, Adrian Negrescu afirma că România momentan nu se pregătește pentru ,,Epoca de AUR”, ci se îndreaptă cu pași rapizi spre o realitate economică dură, în care politicienii par să nu aibă soluții viabile. O coaliție pro-occidentală fragilă și apelurile la alegeri anticipate subliniază incertitudinea și volatilitatea politicii interne, lăsând cetățenii într-o stare de neliniște profundă.
