ABANDONUL DE FAMILIE 2026 | ACȚIUNEA PENALĂ, PUSĂ ÎN MIȘCARE DIN OFICIU: NEPLATA CU REA-CREDINŢĂ A PENSIEI DE ÎNTREŢINERE, UNA DINTRE CELE MAI GRAVE FORME DE VIOLENŢĂ ECONOMICĂ
Într-o recentă mișcare legislativă, Senatul a adoptat tacit o propunere care elimină obligația plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie. Această reformă va permite ca acțiunea penală să fie inițiată din oficiu, marcând astfel o schimbare semnificativă în modul în care se abordează cazurile de neplată a pensiei de întreținere.
Vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a prezentat nota de adoptare în plen, subliniind importanța acestei modificări. Propunerea legislativă abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul Penal, un pas considerat necesar pentru a asigura o protecție mai eficientă pentru persoanele îndreptățite la întreținere.
Inițiatorii legii, un grup de parlamentari majoritar din PNL, susțin că abandonul de familie, în special sub forma neplății pensiei de întreținere, reprezintă o formă severă de violență economică. Aceasta afectează în mod direct copiii și părinții responsabili de îngrijirea acestora.
Conform expunerii de motive a proiectului, „Abandonul de familie, prin neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere stabilită legal, aduce prejudicii grave nu doar persoanei îndreptățite, dar și copiilor afectați social și emoțional.” Chiar dacă aceste fapte sunt incriminate de Codul penal, eficacitatea măsurilor de protecție penală este compromisă de necesitatea de a depune o plângere într-un termen care poate fi imposibil de respectat în contextul complex al relațiilor de familie.
De asemenea, o decizie din 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a complicat și mai mult aplicarea legii. Această decizie stabilește că termenul de trei luni pentru formularea plângerii începe să curgă doar după ce persoana vătămată a cunoscut existența faptei, generând astfel inechități și cazuri care ajung să fie clasate din lipsă de acțiune în timp util.
Alina Gorghiu, deputată PNL și inițiatoare a proiectului, a declarat că modificarea este esențială pentru protejarea copiilor, subliniind că „Această situație afectează grav interesul superior al copilului și creează o lipsă efectivă de protecție penală pentru victime.” Gorghiu a adăugat că acest tip de comportament nu doar că subminează nivelul de trai al copilului, dar afectează și stabilitatea financiară a părintelui care este responsabil pentru îngrijirea zilnică.
În acest moment, proiectul se află în procedură de urgență în Parlament, după ce Senatul a adoptat tacit modificarea, Camera Deputaților fiind acum forul decizional.
