Nicușor Dan confirmă oferta financiară a României pentru menținerea trupelor americane, dar nu dezvăluie sumele
România este dispusă să contribuie financiar la menținerea și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul său. Președintele Nicușor Dan a confirmat existența unei oferte transmise administrației de la Washington, a vorbit despre împărțirea costurilor și despre avantajele strategice ale României, însă întrebarea care rămâne fără un răspuns precis este cât va plăti, concret, statul român.
La conferința de presă susținută pe 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a abordat unul dintre dosarele importante ale relației româno-americane: viitorul prezenței trupelor SUA în România și contribuția financiară pe care Bucureștiul este pregătit să o ofere pentru menținerea acesteia. Declarațiile vin după vizita la București a lui Elbridge Colby, subsecretarul american pentru Politica de Apărare, și în contextul reevaluării de către administrația americană a prezenței militare în Europa.
O ofertă inspirată de modelul altor state aliate
Președintele a confirmat că România a transmis Statelor Unite o propunere de împărțire a costurilor, construită inclusiv prin raportare la soluțiile adoptate de alte state aliate. „Ne-am inspirat de la ce fac alții, de aici și oferta de a contribui financiar, de a împărți costurile prezenței trupelor americane în România”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că oferta nu se limitează la componenta financiară, ci include și facilități, locații și echipamente puse la dispoziție de partea română. Unele dintre aceste elemente nu sunt publice.
Suma de 15.000 de dolari, vehiculată, dar neconfirmată oficial
Unul dintre cele mai sensibile momente ale conferinței a fost întrebarea privind suma de 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american, model vehiculat în cazul Poloniei. Nicușor Dan a confirmat că oferta României este comparabilă cu cea poloneză, dar nu a validat explicit identitatea sumelor.
„Da, și, oarecum, echivalent”, a răspuns președintele când a fost întrebat dacă România a formulat o ofertă similară celei din Polonia. La întrebarea directă dacă este vorba despre 15.000 de dolari pentru fiecare militar, anual, răspunsul a fost mai rezervat: „Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, dar sunt două oferte echivalente”.
Prin urmare, suma de 15.000 de dolari apare în relatările despre modelul polonez și despre comparația dintre oferte, însă președintele nu a confirmat că România va vira exact această sumă pentru fiecare militar american. Mai mult, contribuția românească nu este prezentată exclusiv ca o plată per militar, ci include o componentă financiară și contribuții logistice și materiale.
Argumentul strategic: baza de la Mihail Kogălniceanu și flancul estic
Argumentul principal invocat de Nicușor Dan este unul strategic. România nu urmărește doar menținerea unui anumit număr de militari americani, ci consolidarea rolului său în arhitectura de securitate a flancului estic al NATO și în regiunea Mării Negre.
Președintele a indicat în mod special baza militară de la Mihail Kogălniceanu, considerată un punct important pentru desfășurarea forțelor americane către mai multe zone geografice. Printre regiunile menționate s-au numărat Orientul Mijlociu, estul Mediteranei și alte zone mai îndepărtate, către care armata americană își poate proiecta forța.
„Cred că este un beneficiu reciproc”, a afirmat Nicușor Dan, explicând că poziția geografică a României oferă avantaje operaționale Statelor Unite. În această logică, contribuția financiară nu este prezentată de președinte ca o simplă cheltuială pentru găzduirea unor militari străini, ci ca parte a unui demers prin care România încearcă să obțină o prezență americană consistentă și să-și consolideze importanța strategică.
Cine negociază și cine ia decizia finală
Nicușor Dan a precizat că în pregătirea ofertei au fost implicate Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și firmele de lobby care reprezintă interesele României în Statele Unite.
Procesul de evaluare americană a parcurs deja mai multe etape. România a completat un chestionar amplu transmis de administrația americană, cu aproximativ o lună și jumătate înaintea conferinței. Evaluarea coordonată de structura condusă de Elbridge Colby a fost finalizată, iar dosarul privind întreaga Europă a ajuns la secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Decizia privind viitoarea configurație a prezenței militare americane aparține administrației de la Washington.
Președintele a evitat să facă predicții privind rezultatul negocierilor, afirmând că România a făcut toate demersurile pe care le considera necesare. Această precizare este esențială: oferta financiară a Bucureștiului nu reprezintă o garanție că Statele Unite vor menține sau vor suplimenta efectivele militare din România.
