Deconectarea, interzisă pentru datorii sub 50 de euro sau sub media facturilor
Românii cu restanțe mici la facturile de curent, gaze, apă, încălzire, telefonie sau internet ar putea scăpa de deconectare. O propunere legislativă depusă la Senat de 49 de parlamentari AUR, înregistrată luni, 9 noiembrie 2026, sub numărul B624/2026, prevede interzicerea întreruperii serviciilor pentru datorii mai mici decât echivalentul a 50 de euro sau decât valoarea medie a facturilor din ultimele 12 luni, aplicându-se pragul mai mare.
Inițiativa este semnată, printre alții, de liderul partidului, George Simion, deputatul Dan Tanasă și senatorul Petrișor Peiu, și modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și legislația privind comunicațiile electronice.
Cum se calculează pragul de protecție
Pragul se stabilește prin raportare la cea mai mare dintre două valori: echivalentul în lei al sumei de 50 de euro, la cursul BNR din ziua emiterii facturii, sau media facturilor din ultimele 12 luni pentru contractul respectiv. Astfel, un consumator cu o factură medie de 400 de lei nu ar putea fi deconectat pentru o restanță de 300 de lei, chiar dacă aceasta depășește echivalentul a 50 de euro. Interdicția s-ar aplica indiferent de numărul facturilor neachitate și de penalitățile de întârziere. O excepție există totuși: dacă datoria rămâne neplătită mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea, dar numai după procedura obligatorie de notificare și eșalonare.
Notificare prealabilă de 30 de zile și eșalonarea datoriilor
Pentru restanțele care ating pragul de protecție, furnizorul ar trebui să transmită o notificare cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de deconectare, care să includă valoarea datoriei, facturile neachitate, penalitățile, data eventualei întreruperi și o ofertă de eșalonare. Consumatorul ar avea 15 zile pentru a accepta planul, a cere modificarea lui sau a achita integral restanța. Eșalonarea s-ar face pe minimum trei luni pentru datoriile mai mici decât dublul pragului și pe minimum șase luni pentru celelalte. Pe durata respectării ratelor, deconectarea ar fi interzisă, iar furnizorii nu ar putea solicita întreruperea cât timp analizează o cerere de modificare a planului și încă zece zile după răspuns.
Protecție specială pentru persoanele vulnerabile
Pentru persoanele vulnerabile și consumatorii afectați de sărăcie energetică, proiectul interzice deconectarea de la energie electrică și gaze naturale pe tot parcursul anului, indiferent de cuantumul datoriei. Furnizarea nu ar putea fi întreruptă nici persoanelor care depind de echipamente medicale alimentate cu electricitate, dacă oprirea le-ar pune în pericol viața sau sănătatea; dependența s-ar dovedi printr-un document medical, fără comunicarea diagnosticului. Protecții similare sunt propuse pentru apă, canalizare și energie termică.
Facturile contestate și taxele de reconectare
Consumatorii care contestă o factură nu ar putea fi deconectați pentru suma reclamată, cu condiția achitării celorlalte sume scadente. Protecția s-ar aplica pe durata analizării reclamației și 30 de zile după răspuns; dacă sesizează autoritatea de reglementare sau o entitate de soluționare alternativă, interdicția s-ar prelungi până la soluționare plus 30 de zile, iar în cazul adresării instanței, până la hotărârea definitivă. Taxa de reconectare nu ar putea depăși costul efectiv al operațiunii tehnice și nu ar include penalități sau dobânzi, iar reconectarea după o deconectare ilegală ar fi gratuită. Nerespectarea noilor obligații ar fi sancționată cu amendă de la 10.000 la 200.000 de lei.
Inițiatorii invocă legislația europeană
În expunerea de motive, parlamentarii AUR susțin că legislația actuală oferă o protecție fragmentată și că deconectarea poate fi folosită ca mijloc de constrângere pentru datorii nesemnificative, taxele de reconectare ajungând comparabile cu datoria inițială. Ei invocă Directiva europeană 2024/1711 și exemple din Germania, Italia, Franța și Irlanda, precizând că noile prevederi nu anulează obligația de plată a facturilor, ci limitează deconectarea ca instrument de recuperare a datoriilor mici sau în situații care pun în pericol sănătatea consumatorului.
Proiectul intră în procedură parlamentară
Inițiativa nu beneficiază de procedură de urgență. Senatul este prima cameră sesizată, iar decizia finală aparține Camerei Deputaților. Pentru a produce efecte, proiectul trebuie adoptat, promulgat și publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare. Deocamdată, prevederile privind interdicția deconectării și obligațiile de eșalonare sunt doar propuneri legislative, neaplicabile furnizorilor.
