DNA Central contestă clasarea dosarului privind plângerea STP împotriva primarului Gabriel Pleșa
Procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA, Ionuț Ardeleanu, a admis plângerea formulată de Societatea de Transport Public (STP) SA și a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de la DNA Alba Iulia în dosarul privind plângerea împotriva primarului Gabriel Pleșa. Magistratul de la structura centrală a concluzionat că soluția de clasare este „nelegală și netemeinică”. Pentru ca acuzațiile să poată fi cercetate în continuare este însă nevoie de o decizie a unui judecător de la Tribunalul Alba, unde un dosar privind cererea de redeschidere a urmăririi penale are termen pe 12 noiembrie 2026.
Plângerea a fost înregistrată la DNA Alba Iulia pe 19 iunie 2026. Faptele sesizate sunt abuz în serviciu, în varianta agravată din Legea 78/2000, și distrugere din culpă. STP Alba Iulia acuză menținerea în depozit deschis, respectiv peste opt luni de zile, a 21 de autobuze electrice finanțate prin PNRR și a 45 de stații de încărcare de la Partoș, fără ciclarea bateriilor și fără mentenanță curentă. Sesizarea mai invocă refuzul sistematic al plății compensațiilor contractuale către operatorul STP, destructurarea sistemului metropolitan AIDA-TL și nepunerea în exploatare a bunurilor achiziționate din fonduri europene.
Potrivit sesizării, prejudiciul material direct ar fi de 14.031.245 de lei. La acesta s-ar adăuga un prejudiciu potențial de 154.159.722 de euro, reprezentând potențiala penalizare a PNRR, plus recuperarea unor finanțări nerambursabile de aproximativ 12,5 milioane de euro. Starea bateriilor este menționată sub rezerva confirmării printr-o expertiză tehnică judiciară.
Argumentele clasării dispuse la Alba Iulia
La 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la Alba Iulia a clasat cauza pentru abuz în serviciu. Argumentul a fost că nu se poate stabili legislația primară presupus încălcată, iar fără ea DNA nu poate începe urmărirea penală. Procurorul a constatat că primarul ar fi încălcat doar hotărâri de consiliu local, ceea ce nu reprezintă legislație primară, adică legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență. Pentru distrugere din culpă, procurorul a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
Înainte de clasare, procurorul ceruse STP, prin două adrese din 24 iunie și 24 august, să indice concret legile sau ordonanțele încălcate. Avocata societății a cerut un termen mai lung din motive de sănătate, apoi nu a mai răspuns la termenul de 1 septembrie. În motivarea soluției, procurorul de la DNA Alba Iulia a precizat că din actul de sesizare rezultă că săvârșirea presupusei infracțiuni de abuz în serviciu este corelată cu încălcarea unor prevederi contractuale, a unor hotărâri de consiliu local, cu emiterea unor comunicate de presă sau declarații ale primarului.
Criticile STP și poziția structurii centrale a DNA
STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026. Societatea a susținut că în aproape trei luni nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem. Nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, AIDA-TL sau Ministerul Dezvoltării și nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe. Singurele acte, potrivit plângerii, au fost cele două adrese prin care se solicita să se facă încadrarea juridică. Societatea a mai invocat faptul că procurorul nu s-a pronunțat asupra faptelor privind fondurile europene și a contestat și divizarea cauzei prin declinare, cerând reunirea dosarelor. În plus, a solicitat ca DNA să rămână competentă pentru soluționarea plângerii, invocând calitatea persoanei sesizate, prejudiciul peste echivalentul a 200.000 de euro și natura faptelor legate de fonduri europene.
Ordonanța procurorului-șef al structurii centrale a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Acesta arată că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condițiile de formă ale plângerii, iar legiuitorul nu a cerut petenților să facă încadrări juridice sau să indice norme legale, acestea fiind atributul organelor judiciare. El mai observă că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condițiilor de formă și nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate.
Procurorul adaugă că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop și lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă. Concluzia magistratului de la DNA București este că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, astfel încât soluția de clasare dispusă de DNA Alba Iulia este „nelegală și netemeinică”.
