Capcana ofertelor din supermarket: de ce plecăm după trei produse și ne întoarcem cu sacoșele pline
O vizită de câteva minute la supermarket se poate transforma frecvent într-o sesiune de cumpărături neplanificate. Intrăm pentru câteva produse, dar ieșim cu sacoșele pline, după ce cedăm tentației reducerilor, promoțiilor și produselor așezate strategic pe rafturi. Lista de cumpărături rămâne pe plan secund, iar deciziile de moment ajung să dicteze valoarea bonului fiscal.
Fenomenul nu este întâmplător. Comportamentul consumatorilor este influențat de factori psihologici, emoționali și comerciali, iar supermarketurile folosesc numeroase tehnici de marketing pentru a stimula achizițiile suplimentare. De la ofertele de tip multipack până la reducerile afișate vizibil, fiecare promoție poate crea impresia unei economii, chiar și atunci când produsul respectiv nu se afla pe lista inițială.
Scopul vizitei contează mai mult decât foamea
Un studiu realizat în Olanda, de cercetători de la Breda University of Applied Sciences, arată cât de mult contează motivul pentru care ajungem în magazin. Dintre persoanele care au intrat doar pentru a se uita, 69% au cumpărat cel puțin un produs neplanificat. În schimb, în cazul celor care au mers la cumpărături pentru aprovizionarea obișnuită, proporția a fost de 24%. Cercetarea a urmărit 323 de cumpărători și a analizat 3.819 de produse de pe bonurile fiscale.
Rezultatele arată că scopul vizitei a avut o influență mult mai puternică asupra achizițiilor neplanificate decât senzația de foame. Aceasta din urmă nu a determinat o creștere semnificativă a cumpărăturilor impulsive la nivelul întregului coș, dar a influențat alegerile din anumite categorii. Mai exact, fiecare creștere cu un punct a nivelului de foame, pe o scală de la 0 la 10, a fost asociată cu o probabilitate cu aproximativ 9% mai mare de a cumpăra dulciuri și gustări care nu se aflau pe listă. Efectul a fost mai vizibil în rândul consumatorilor tineri.
„Cumperi două, primești trei” nu înseamnă automat o economie
La aceste mecanisme se adaugă strategiile comerciale ale retailerilor. Promoțiile de tipul „cumperi două produse, primești trei” pot încuraja achiziția unor cantități mai mari decât cele necesare. Deși astfel de oferte sunt percepute drept oportunități de economisire, avantajul financiar există doar dacă produsele cumpărate sunt folosite înainte de expirare și nu ajung la gunoi.
Prețul redus nu înseamnă automat o economie. Dacă achiziția suplimentară nu era necesară, iar produsul rămâne neconsumat, reducerea de la raft se transformă într-o cheltuială fără beneficiu real.
129 de kilograme de deșeuri alimentare pe locuitor, la nivel european
Dimensiunea problemei devine mai clară dacă privim datele privind risipa alimentară la nivel european. Potrivit celor mai recente statistici Eurostat, în 2024, Uniunea Europeană a generat aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. Gospodăriile au reprezentat principala sursă, cu 53% din total, respectiv aproximativ 69 de kilograme pe cap de locuitor.
Cifrele au și o semnificație economică și ecologică. Risipa alimentară înseamnă nu doar bani pierduți de consumatori, ci și irosirea resurselor folosite pentru producerea, transportul și depozitarea alimentelor. Comisia Europeană estimează că deșeurile alimentare generate în UE au o valoare economică de aproximativ 132 de miliarde de euro și sunt asociate cu emisii importante de gaze cu efect de seră.
