România a investit 3,3 miliarde de lei în peste 450 de săli de sport, dar multe rămân folosite doar pentru orele de educație fizică
România a alocat aproximativ 3,3 miliarde de lei pentru construirea a peste 450 de săli de sport în perioada 2014–2026, prin programe derulate cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții (CNI). Deși investițiile au extins infrastructura sportivă din țară, utilizarea acestor facilități rămâne o provocare, multe dintre ele fiind deschise în principal pentru activitățile școlare.
Sălile au fost date în administrarea autorităților locale. Cu toate acestea, accesul limitat la activități sportive în afara programului școlar reduce oportunitățile copiilor de a face mișcare în mod regulat și de a descoperi discipline pe care le-ar putea practica pe termen lung.
Investiții importante, dar cu un impact limitat asupra sportului de masă
În ultimele decenii, România a investit în numeroase proiecte de infrastructură sportivă, de la stadioane și arene polivalente până la săli destinate comunităților locale. Printre proiectele importante se numără Arena Națională din București, Cluj Arena, stadioanele Steaua, Giulești și Arcul de Triumf, precum și noi săli polivalente construite sau planificate în mai multe orașe.
În paralel, dezvoltarea rețelei de săli de sport școlare ar fi trebuit să faciliteze accesul populației la activități fizice. În practică, însă, multe dintre aceste spații sunt utilizate preponderent pentru orele de educație fizică, fără ca programul să fie extins suficient pentru antrenamente organizate sau activități destinate comunității.
Astfel, infrastructura existentă nu își valorifică pe deplin potențialul, iar copiii au mai puține oportunități de a practica sport în mod constant, mai ales în comunitățile în care alternativele private sunt costisitoare sau greu accesibile.
Accesul gratuit la sport, o soluție pentru copii și familii
Importanța accesului la facilități sportive este cu atât mai mare în contextul preocupărilor legate de sedentarism și obezitate. Datele citate în analizele economice indică o rată a obezității de 39% în România, în 2025.
Un exemplu pozitiv vine din Capitală, unde o școală organizează antrenamente gratuite de handbal de două ori pe săptămână pentru copii din mai multe categorii de vârstă. Inițiativa le oferă elevilor posibilitatea de a face mișcare, de a învăța să lucreze în echipă și de a participa la activități sportive fără costuri suplimentare pentru familii.
Mama unui copil de șapte ani a subliniat că astfel de programe contribuie atât la dezvoltarea fizică, cât și la formarea unor abilități sociale importante. În plus, gratuitatea reprezintă un avantaj semnificativ, în condițiile în care abonamentele la unele cluburi sportive private din București pot ajunge la aproximativ 500 de lei.
Cum ar putea fi valorificate mai bine sălile de sport
Extinderea programului de funcționare, organizarea unor antrenamente gratuite și colaborarea dintre școli, autorități locale și cluburi sportive ar putea transforma aceste investiții în oportunități reale pentru comunități. Deschiderea sălilor și în afara orelor de curs ar permite unui număr mai mare de copii să practice sport în condiții accesibile, indiferent de veniturile familiei.
În același timp, utilizarea mai eficientă a infrastructurii ar putea contribui la dezvoltarea sportului de masă și la identificarea tinerelor talente. Prin urmare, provocarea nu ține doar de construirea unor noi facilități, ci și de modul în care cele existente sunt administrate și puse la dispoziția publicului.
Pentru ca investițiile de miliarde de lei să producă efecte pe termen lung, accesul la sport trebuie să depășească limitele programului școlar și să devină o opțiune reală pentru întreaga comunitate.
