Ministrul Muncii: indexarea pensiilor militare ar putea fi mai mare decât la civili în 2027
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că procentul de indexare aplicat pensiilor militare ar putea fi diferit de cel pentru pensiile civile, inclusiv mai mare, însă nu a putut avansa o cifră concretă. Decizia urmează să fie luată împreună cu Ministerul Finanțelor și cu premierul, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Oficialul a atras atenția că zeci de mii de pensionari militari au venituri sub 3.000 sau 4.000 de lei. „Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a afirmat Florin Manole. El a subliniat că pensiile militare nu ar trebui tratate identic cu cele din sistemul public, invocând perioada îndelungată în care acestea au rămas neactualizate.
Decizia depinde de calculele bugetare
Ministrul a precizat că nu va anunța un procent de indexare înainte de clarificarea resurselor bugetare. O simulare informală realizată la nivelul Ministerului Muncii indică o cheltuială prognozată de maximum 9,6 miliarde de lei pentru indexarea pensiilor civile și militare. „Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a declarat Manole, adăugând că decizia trebuie să țină cont de obligațiile legale și de ținta de deficit bugetar.
Nu va exista un nou proiect de creștere a vârstei de pensionare
În privința vârstei de pensionare, Florin Manole a declarat că nu va fi inițiat un nou proiect legislativ de majorare. „Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a afirmat acesta. Oficialul a făcut referire la legislația adoptată în 2023, care prevede deja creșterea etapizată a vârstei de pensionare, și a precizat că jalonul aferent din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost îndeplinit.
Blocajul indexării după decizia Curții Constituționale
În martie 2025, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională legea care prevedea actualizarea pensiilor militare în funcție de solda sau salariul de grad și de funcție. Mecanismul urmărea să coreleze pensiile aflate în plată cu evoluția veniturilor personalului militar activ, însă legea nu a mai putut fi aplicată în forma adoptată. Decizia a blocat această modalitate de actualizare și a menținut în discuție problema diferențelor dintre pensiile militarilor pensionați în perioade diferite.
Vârsta standard de pensionare și ieșirea mai devreme din activitate
Legea nr. 282/2023 prevede creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare pentru militari, până la 65 de ani. Totuși, vârsta standard nu înseamnă că toți militarii se pensionează efectiv la aceeași vârstă. În funcție de condițiile de muncă și de îndeplinirea cerințelor legale, anumite categorii de personal pot beneficia de reduceri ale vârstei de pensionare, astfel încât unii militari se pot retrage din activitate înainte de atingerea vârstei standard.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a demarat în martie 2026 un proiect de lege care viza sistemul de pensii al MAI, MApN și al altor structuri de siguranță națională. Ideea centrală a inițiativei era creșterea vârstei de pensionare, deoarece în prezent mulți angajați ai acestor structuri se pensionează la vârste cuprinse între 47 și 53 de ani, și schimbarea modului de calcul al pensiei. „Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, a declarat atunci Ilie Bolojan.
Sindicatele din Poliție au protestat față de modificările vehiculate, subliniind că vârsta de pensionare a fost deja crescută prin legea din 2023, aceasta urcând gradual la 65 de ani până în 2035.
