TECHUP ROMÂNIA: 5,3 MILIARDE DE LEI PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE. CINE SE CALIFICĂ, DE FAPT
În dinamica economică a României, Guvernul a avansat un plan semnificativ, denumit schema TechUp România, destinat sprijinirii dezvoltării tehnologice. Cu un buget estimat la 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032, acest program se axează pe coordonarea întregului parcurs al procesului tehnologic, de la cercetare la producție, printr-o singură cerere de finanțare. Este esențial de menționat că, pentru a se califica, un umător de proiecte trebuie să îndeplinească anumite condiții specifice.
Schema, aprobată în august 2026, stabilește că un proiect eligibil trebuie să aibă valori cuprinse între 5 și 50 de milioane de lei, ceea ce ridică pragul de intrare considerabil, fiind de aproape cinci ori mai mare decât granturile de digitalizare accesibile firmelor mici la ora actuală. Această inițiativă a fost percepută optim de mediul de afaceri, dar condițiile de acces restricționează evident aplicația la un segment specific de firme, având în vedere că bugetul minim pentru un proiect începe de la 5 milioane de lei, echivalând cu aproximativ 952.000 de euro.
Administratorul schemei este Ministerul Finanțelor, în baza OUG nr. 8/2026, parte din Pachetul de relansare economică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, definește programul ca fiind un pilon în direcția suveranității tehnologice a României, orientat spre corelarea cercetării interne cu producția industrială, adesea realizată în afara țării.
CUM SE CONFIGUREAZĂ INVESTIȚIILE?
Schema permite finanțări pentru proiecte cu investiții între 5 și 50 de milioane de lei, legate de două componente obligatorii: cercetare-dezvoltare, care necesită un minim de 2 milioane de lei, și investiții în capacități de producție, cu un prag minim de 3 milioane de lei. Este crucial ca beneficiarii să acopere cel puțin 25% din costurile eligibile din surse private, iar la pragul minim, această contribuție se ridică la 1,25 milioane de lei, adică în jur de 238.000 de euro.
Legea stipulează că intensitatea maximă a ajutoarelor este de 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, iar, în ceea ce privește producția, se aplică reglementările specifice din harta ajutoarelor regionale. Acest model permite companiilor să profite de deduceri fiscale semnificative pentru cheltuielile de cercetare.
NOTA DE FILTRARE PENTRU FIRME
Un detaliu important care limitează accesul este componenta de cercetare, care servește ca un atu esențial pentru acceptarea dosarului. Programul se concentrează pe cercetarea-dezvoltare pentru tehnologii inovatoare, eliminând astfel proiectele care nu includ această dimensiune, chiar dacă acestea sunt propuse de firme de mari dimensiuni sau cu perspective investiționale promițătoare.
Aceste cercetări sunt direcționate spre cinci domenii de frontieră: digitalizarea avansată, biotehnologie, energie verde, mobilitate și tehnologii inteligente, precum și industria 4.0, fiecare având specificități clare care separă ideile de proiect de aplicațiile convenționale. Se impune ca inițiativele să nu doar utilizeze, ci să contribuie activ la dezvoltarea acestor tehnologii.
PREVEDERI PE TERMEN LUNG
Un aspect care merită menționat este orizontul de timp extins al programului, unde plățile pentru beneficiari sunt programate să continue până în 2041. Acest lucru înseamnă că firmele trebuie să planifice în funcție de o recuperare a investițiilor pe termen lung, nu pe baza deconturilor imediate. Există și posibilitatea avansării de până la 30% din suma anuală a sprijinului pentru cercetare-dezvoltare, facilitând astfel un flux de capital mai stabil.
ALTERNATIVE PENTRU IMM-URI
În contrast, pentru majoritatea IMM-urilor din România, TechUp pare mai degrabă o utopie decât o opțiune viabilă, iar soluția de modernizare rămâne cadrul programului regional de digitalizare. Aceste apeluri, gestionate de cele opt agenții de dezvoltare regională, oferă sume mult mai accesibile, cu granturi cuprinse între 15.000 și 200.000 de euro, fără a necesita un proiect de cercetare. Proporția minimă de cofinanțare în aceste cazuri începe de la 10%, făcând aceste fonduri mai realiste pentru întreprinderile mici.
Confuzia asupra dualității între cele două programe ar putea afecta semnificativ timpului de răspuns al antreprenorilor, așa cum afirmă Dan-Ionuț Ciobanu, CEO al companiei de software Zarina CRM. El subliniază că având în vedere așteptările inițiale legate de sumele disponibile, IMM-urile ar putea nimeri în capcana înțelegerii greșite a cerințelor tehnice necesare pentru a aplica.
CE URMEAZĂ?
Regulile detaliate de aplicare nu sunt încă publice, dar Ministerul Finanțelor a anunțat că ghidul solicitantului va fi disponibil în termen de 45 de zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii. Este important de menționat că această schemă este exceptată de la obligația notificării către Comisia Europeană, facilitând astfel procesele de depunere imediat după publicarea instrucțiunilor.
