Cercetătorii au descoperit de ce gripa și COVID-19 afectează grav persoanele în vârstă
Un recent studiu realizat la Universitatea din California, San Francisco, a scos la lumină faptul că îmbătrânirea plămânilor ar putea avea un impact semnificativ asupra gravității infecțiilor cu gripă și COVID-19 în rândul persoanelor vârstnice. Acesta subliniază o realitate alarmantă: seniorii sunt mult mai predispuși să dezvolte forme severe de aceste boli infecțioase.
Prin intermediul cercetărilor, s-a constatat că celulele pulmonare afectate de îmbătrânire pot induce o reacție imunitară exagerată, transformând infecții de intensitate mică în afecțiuni periculoase. Această observație este susținută de publicația ScienceDaily, care a evidențiat importanța acestei descoperiri în contextul înțelegerii proceselor inflamatorii asociate vârstei.
Studiul a fost efectuat analizând fibroblastele, celulele fundamentale din plămâni, care au rolul de a menține integritatea țesutului pulmonar. Experimentele efectuate pe șoareci tineri care au fost supuși unui semnal de stres specific îmbătrânirii au demonstrat modul în care aceste celule pot genera un răspuns imunitar agresiv.
Astfel, plămânii au început să formeze grupuri de celule inflamate, inclusiv celule identificate prin gena GZMK, asociată anterior cu cazuri severe de COVID-19. Aceste rezultate sugerează un nou tip de abordare terapeutică, concentrându-se asupra acestor celule ineficiente dar dăunătoare, cu scopul de a opri ceea ce cercetătorii numesc „inflammaging”.
Dr. Tien Peng, profesor de medicină și parte a echipei de cercetare, a declarat: „Am fost surprinși să constatăm că fibroblastele pulmonare colaborează cu celulele imune pentru a provoca inflamații. Aceasta deschide calea unor intervenții timpurii care ar putea preveni inflamația severă ce necesită intubare.”
Fibroblastele nu doar mențin sănătatea căilor respiratorii și a alveolelor, dar și contribuie la procesele inflamatorii în afecțiuni precum BPOC. O altă direcție de cercetare a fost examinarea căii NF-kB, implicată în bolile legate de îmbătrânire, arătând cum fibroblastele alertau macrofagii din plămâni să inițieze un răspuns imunitar.
Răspunsul imunitar realizat astfel a atras celule imune suplimentare din circulația sanguină, inclusiv cele marcate de GZMK, care, deși nu sunt eficace în lupta împotriva infecțiilor, pot deteriora țesutul pulmonar. Această rețea a dus la simptome severe în rândul șoarecilor tineri infectați, similar cu ceea ce se observă de obicei la persoanele vârstnice. Eliminarea celulelor GZMK a îmbunătățit totodată rezistența șoarecilor la infecție.
Studii similare pe țesutul pulmonar al pacienților în vârstă spitalizați cu SDRA (sindromul de detresă respiratorie acută) din cauza COVID-19 au demonstrat aglomerări de celule inflamatorii comparabile cu cele observate în experimentele pe șoareci, indicând că acest mecanism este o preocupare reală pentru sănătatea publică.
Dr. Peng a concluzionat că acest circuit disfuncțional între celulele pulmonare și cele imune reprezintă o nouă direcție promițătoare pentru terapii viitoare, care ar putea îmbunătăți considerabil tratamentele pentru cei afectați. Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor strategii de intervenție mai eficiente pentru a proteja populațiile vulnerabile în fața unor virusuri ce au demonstrat o agresivitate crescută în rândul seniorilor.
