Anual, pe 4 aprilie, se sărbătorește cu o deosebită importanță Ziua Academiei Române, recunoscută drept cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Acest eveniment a fost instituit în anul 2000 de către prezidiul Academiei, în contextul tradiției „Zilei Porților Deschise”, o ocazie ce permite publicului să descopere activitățile și realizările acestei prestigioase instituții. Academia Română, fundație de referință a culturii și științei românești, a fost înființată la 1/13 aprilie 1866, având inițial denumirea de „Societate Literară Română” și a început efectiv activitatea în anul următor sub titulatura de „Societatea Academică Română”, conform informațiilor disponibilizate pe site-ul oficial al instituției, www.acad.ro.
Pe 29 martie 1879, „Societatea Academică Română” a fost decretată institut național, adoptând numele de „Academia Română”. Această reformare a subliniat importanța sa în peisajul cultural românesc, având ca scop evidențierea unității naționale prin componența sa diversă, incluzând membri din toate provinciile românești, precum Muntenia, Moldova, Transilvania și altele. Academia s-a angajat la elaborarea ortografiei și gramaticii limbii române, precum și la demararea unui dicționar național al limbii.
Printre membrii fondatori ai Academiei se numără nume celebre din cultura românească, precum Iosif Hodoș, Timotei Cipariu, George Barițiu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, toți aceștia având contribuții semnificative la dezvoltarea literaturii și științei române. Prima ședință oficială a „Societății Literare Române” a avut loc pe 6 august 1867, iar statutul acesteia a fost aprobat pe 24 august același an, stabilind clar direcțiile de activitate și autonomia corpului academicienilor.
Pe parcursul istoriei sale, Academia Română a jucat un rol esențial în promovarea și susținerea cercetărilor științifice și dezvoltării culturii naționale, aducând împreună personalități marcante din toate domeniile științei și artei. De la înființarea sa, Academia a împlinit un rol crucial în unificarea culturală a românilor, exercitându-și influența și puterea înainte de a fi realizată unitatea politică.
După evenimentele din 1948, când Academia a fost reformată în „Academia Republicii Populare Române”, amendările legislative din 5 ianuarie 1990 au readus-o la statutul de „Academia Română”, subliniind reîntoarcerea la tradițiile culturale anterioare. În prezent, Academia Română cuprinde 14 secții, 3 filiale în orașele Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, având în componența sa diverse institute și centre de cercetare care hărnicuiesc cu dedicare domeniile culturii și științei.
Printre liderii renumiți care au condus Academia Română se numără Eugen Simion, Ionel Haiduc și Ionel Valentin Vlad, fiecare contribuind semnificativ la dezvoltarea și prestigiul acestei instituții. În urma decesului lui Ionel Valentin Vlad, Cristian Hera a fost numit președinte interimar al Academiei, așteptându-se organizarea alegerilor pentru noua conducere conform statutului instituției, care prevede scrutinul pentru funcția de președinte o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie.
