REACȚIA UNUI CUNOSCUT ECONOMIST DUPĂ CE EMAG A ANUNȚAT CONCEDIEREA A 300 DE ANGAJAȚI
Recent, economistul Radu Georgescu a subliniat că semnele unei crize economice tot mai acute în România nu mai pot fi ignorate, în contextul în care eMAG a anunțat concedierea a 300 de angajați, cu only o săptămână înainte de sărbătoarea Paștelui. Decizia a fost justificată printr-o scădere semnificativă a consumului, ceea ce a condus la concluzia stringentă că România se confruntă cu o criză economică generată 100% pe plan intern.
Potrivit analizei lui Georgescu, provocările economice actuale sunt rezultatul dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, deși la nivel mondial nu există o criză economică simțită în aceleași proporții. În contrast, exemplifică el, economia Bulgariei continuă să crească puternic în 2026. Georgescu acuză ignoranța și lipsa de logică economică ca fiind factorii principali care contribuie la această situație gravă din România.
România a intrat într-o procedură de deficit bugetar excesiv încă din 2020, însă petrecerea bugetară a debutat în 2017, o perioadă deplină de cheltuieli excesive și imprudență fiscală. Economistul subliniază că i-a avertizat constant, pe diverse platforme sociale, despre inevitabilitatea unei crize, susținând că „se va opri muzica și se va sparge petrecerea cu bani împrumutați”.
Deși mulți oameni au contestat această viziune, afirmând că România a depășit economic țări precum Grecia, Ungaria sau Cehia, Georgescu crede că trebuia să existe proteste masive împotriva gestionării financiare iresponsabile a guvernului, începând cu anul 2017. De asemenea, el face o comparație cu Germania, care a avut un excedent bugetar timp de zece ani, între 2010 și 2020, fără a mări exponențial salariile bugetarilor și pensiile.
Experiențele sale personale din criza economică din 2008 îl fac să considere că actuala generație, în special cei care au sub 35 de ani, trăiesc primele turbulențe economice fără a fi familiarizați cu realitățile dificile ale acestora. Georgescu reamintește că… sentimentul de foame pe care l-a trăit în tinerețe, în anii ’90 și 2000, nu este unul metaforic, ci real, în contrast cu superficialitatea prezentă pe rețelele sociale.
În concluzie, economistul subliniază că economia trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate. Ignorarea principiilor economice fundamentale va duce, inevitabil, la consecințe nefaste pentru toți, într-o manieră în care economia își va impune termenii propri și nu va ține cont de dorințele individuale.
