BOLOJAN ELIMINĂ 710 MW DIN ENERGIA PRODUSĂ PE CĂRBUNE DIN ROMÂNIA PENTRU A ÎNDEPLINI CERINȚELE DIN PNRR
O ordonanță de urgență recent aprobată de Guvernul României pe data de 26 martie 2026 introduce măsuri clare destinate decarbonizării sectorului energetic. Această decizie este parte integrantă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și respectă cerințele impuse de Comisia Europeană. Una dintre principalele măsuri prevede eliminarea a 710 MW din capacitatea de producție pe bază de cărbune, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra securității energetice a țării.
Adoptarea acestei ordonanțe vine în contextul angajamentului României de a retrage, până la sfârșitul anului 2025, 1.045 MW din producția de energie pe cărbune, precum și a încă 710 MW până la 31 august 2026. Modificările legislative au rolul de a asigura un caracter ireversibil pentru Jalonul 114 din PNRR și de a alinia legislația națională cu cerințele europene.
Cu toate acestea, există temeri că această accelerare a închiderii capacităților energetice pe bază de cărbune nu este susținută de o infrastructură alternativă adecvată. Specialistii atrag atenția asupra faptului că România închide centralele înainte de a avea suficiente surse regenerabile disponibile pentru a compensa pierderile. De exemplu, proiectele de gaze naturale inițiate de CE Oltenia, menite să suplinască energia generată de cărbune, vor deveni operaționale abia în 2029, nu în 2026, cum s-ar fi așteptat inițial.
În prezent, cărbunele nu este văzut ca un relicvariu al trecutului, ci ca o componentă esențială a sistemului energetic, fiind vital pentru stabilitatea rețelei electrice. Capacitățile pe bază de cărbune nu doar că oferă energie brută, dar sunt indispensabile pentru ajustarea tensiunii electrice, stabilizarea frecvenței și asigurarea unei reacții rapide în perioadele de vârf de consum.
Guvernul, prin aceste măsuri, poate părea că îndeplinește cerințele europene, dar datele indică o vulnerabilitate crescută a sistemului energetic, în special atunci când sursele regenerabile nu reușesc să satisfacă cererea. Spre exemplu, deficitul de energie în iulie 2024 ar fi fost de aproape 16% fără contribuția centralelor pe cărbune, iar iarna 2024-2025 a evidențiat noi provocări în privința producției de energie eoliană și fotovoltaică.
În contextul geopolitic tot mai complicat, România are un rol crucial și în susținerea energetică a Republicii Moldova și Ucrainei. Astfel, arbitrarea reducerii capacităților interne stabile devine o temă de mare importanță, având în vedere nevoile emergente ale vecinilor din regiune.
Investițiile în sectorul energetic, fără a avea înțelesuri concrete și temporale în planificare, riscă să adâncească problemele economice și sociale. Pe termen lung, acest demers poate conduce la creșterea costurilor energiei, o dependență accentuată de importuri, precum și o vulnerabilitate sporită în fața crizelor regionale. Acțiunile Guvernului Bolojan pot să fie privite nu doar ca un răspuns la presiunea externă, ci și ca un risc major pentru sustenabilitatea energetică a României.
