7 noiembrie 1877: Ofensiva română pentru cucerirea Rahovei
La 7 noiembrie 1877, în plin Război de Independență, trupele române, sprijinite de detașamente rusești, au declanșat operațiunile militare pentru cucerirea Rahovei, localitate fortificată din Bulgaria de astăzi. Acțiunea s-a încheiat cu victoria românilor și ocuparea localității, contribuind la consolidarea pozițiilor armatei române în teatrul de operațiuni de la sud de Dunăre.
Un obiectiv strategic în campania din Bulgaria
În toamna anului 1877, desfășurarea războiului era dominată de asediul Plevnei, unde trupele româno-ruse încercau să înfrângă rezistența armatei otomane conduse de Osman Pașa. Rahova, situată pe malul drept al Dunării, în dreptul localității românești Bechet, avea o importanță militară deosebită, reprezentând un nod de comunicații între Plevna, Vidin și alte centre strategice din regiune.
Fortificațiile otomane, întinse pe un front de aproximativ trei kilometri, erau apărate de o garnizoană de circa 3.000 de militari. Din această poziție, trupele otomane puteau amenința flancurile și spatele armatei aliate care participa la încercuirea Plevnei, astfel încât cucerirea Rahovei devenise o necesitate strategică.
Ofensiva condusă de colonelul George Slăniceanu
Planul operațiunii a fost elaborat la comandamentul armatei române, sub coordonarea generalului Alexandru Cernat. Misiunea principală a fost încredințată detașamentului românesc comandat de colonelul George Slăniceanu, format din șase batalioane de dorobanți, zece escadroane de călărași și 22 de guri de foc. Atacul principal urma să se desfășoare dinspre sud-est.
O acțiune secundară, dinspre vest, a fost încredințată unui detașament mixt româno-rus, comandat de generalul rus E.F. Meyendorff, în componența căruia intrau roșiori români, ulani ruși și un batalion de dorobanți. Artileria română amplasată la Bechet a asigurat sprijinul operațiunilor.
Lupte înverșunate și pierderi însemnate
În dimineața zilei de 7 noiembrie, trupele au trecut la atac împotriva pozițiilor otomane. Luptele au fost deosebit de înverșunate, iar cucerirea fortificațiilor s-a dovedit mai dificilă decât se anticipase. Potrivit documentelor istorice, pierderile armatei române în luptele pentru Rahova au fost însemnate: opt ofițeri și 329 de militari, morți și răniți, conform unei lucrări de sinteză privind participarea României la războiul din 1877–1878.
