29 APRILIE: ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI, O ZI LA FEL DE IMPORTANTĂ CA ZIUA NAȚIONALĂ
În fiecare an, pe 29 aprilie, este marcată Ziua Veteranilor de Război, o ocazie esențială prin care ne arătăm aprecierea față de sacrificiile și meritele celor care au luptat pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, care a fost ulterior publicată în Monitorul Oficial nr. 699/17.10.2007.
Este fundamental să recunoaștem că pământul românesc este străbătut de sângele celor care au luptat pentru el. Aceasta este o zi în care trebuie să ne amintim de toate sacrificiile celor care nu s-au mai întors niciodată acasă, lăsând în urmă familii care așteaptă, dar și o țară care le va rămâne veșnic recunoscătoare. Generațiile care au purtat cu mândrie uniforma militară și au apărat fiecare centimetru din România ne-au transmis datoria de a purta mai departe numele țării, un nume dedicat celor care au plătit cu viața pentru el.
Data de 29 aprilie marchează, de asemenea, momentul istoric din 1902, când regele Carol I a promulgat, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență (1877-1878), un Înalt Decret prin care a fost instituit titlul de ”veteran de război”. Acest titlu a fost creat în conformitate cu regulamentul european al Convenției de la Geneva și a asigurat participanților la acest război nu doar o onoare, ci și diverse ajutoare și înlesniri în viața de zi cu zi, recunoscând astfel contribuțiile lor pe câmpul de luptă.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România a suferit pierderi devastatoare, cu peste 900.000 de morți, răniți, dispăruți și prizonieri, dintre care aproape 92.000 erau militari decedați. La momentul redactării acestui material, în anul 2018, în viață mai existau aproximativ 8.300 de veterani de război, iar numărul văduvelor de război era de aproximativ 250, pe când în jur de 63.000 erau văduve de veterani de război, evidențiind astfel impactul durabil al conflictelor asupra societății românești.
După încheierea Primului Război Mondial în 1918, au fost adoptate diverse legi pentru a sprijini participanții la campanii militare și urmașii lor, asigurându-le drepturi și avantaje reparatorii. Conform Legii din 13 ianuarie 1918, cei decorați cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I beneficiau de pensii viagere, în timp ce Legea din 2 septembrie 1920 a adus premii special destinate pensionării veteranilor. De asemenea, în 1927, Decretul-lege nr. 1402 a oferit ofițerilor activi și de rezervă, decorați cu Ordinul „Mihai Viteazul”, loturi de teren și alte avantaje.
Peste ani, veteranilor de război li s-au continuat a le asigura drepturi și avantaje printr-o serie de acte legislative, dar din 1948, aceste drepturi au fost revizuite, iar unele chiar anulate. În prezent, asociația care reprezintă veteranul de război este Asociația Națională a Veteranilor de Război, care este afiliată la Federația Mondială a Vechilor Combatanți din Paris. Aceste drepturi sunt protejate de Legea nr. 49/1991 și de Legea nr. 44/1994, actualizată prin Legea 303/2007, asigurând astfel un cadru legislativ favorabil pentru cei care au luptat pentru țară.
