2027, al doilea an de austeritate. Economist: „Nu va fi un an al relaxării, va fi probabil mai dureros decât primul”
Românii nu trebuie să se aștepte la o relaxare în 2027, ci la un al doilea an de austeritate, care ar putea fi chiar mai greu de suportat decât cel actual, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Motivul îl reprezintă presiunea de a continua reducerea deficitului bugetar, dar și reformele structurale pe care țara va fi nevoită să le pună în practică.
Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, Negrescu atrage atenția că primele luni ale anului viitor vor fi decisive pentru felul în care este privită România pe piețele financiare. „Urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum. În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la «junk». O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar și pentru fiecare român cu un credit în bănci”, a scris acesta.
Ținta de deficit pentru 2027, greu de atins fără măsuri fiscale suplimentare
Consultantul crede că ținta de deficit pentru 2027 nu va putea fi atinsă fără noi măsuri fiscale și bugetare, chiar dacă Guvernul a promis că va evita introducerea unor taxe suplimentare. Printre variantele luate în calcul se numără înghețarea salariilor și a pensiilor, dar și majorarea accizelor.
„Guvernul promite că nu vor exista taxe noi în 2027, dar ecuația nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, mai ales cu dobânzi de peste 70 de miliarde de lei anul viitor și fără banii din PNRR. Cel mai probabil vom avea o combinație: înghețări de salarii și pensii, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate. Toate vor fi prezentate drept «ajustări», nu drept taxe noi”, a explicat Negrescu.
Discrepanța dintre estimările privind deficitul
Economistul s-a oprit și asupra declarațiilor făcute marți seară de președintele Nicușor Dan, care a vorbit despre un deficit de 150 de miliarde de lei pentru 2026. Cifra depășește cu aproximativ 20 de miliarde de lei ținta oficială a Ministerului Finanțelor, stabilită la 130,3 miliarde de lei, adică 6,2% din PIB.
„Paradoxul e că cifrele prezentate de președinte, venituri de 730 de miliarde și cheltuieli de 860 de miliarde, duc la un deficit de 130 de miliarde, exact ținta Finanțelor. Cei 150 de miliarde nu ies din propriul lui calcul”, a subliniat acesta. El are o explicație pentru nepotrivire: președintele s-ar fi referit, cel mai probabil, la un scenariu pesimist, în care România nu primește la timp ultimii bani din PNRR. „Diferența dintre cele două cifre este diferența dintre un an în care totul merge bine și unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata”, a arătat consultantul.
Structura deficitului, mai îngrijorătoare decât dimensiunea lui
Potrivit economistului, deși pe primele nouă luni deficitul a scăzut față de anul trecut, în trimestrul al treilea a fost mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, iar costurile cu dobânzile au crescut puternic. „Execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, sau 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Dar în trimestrul al treilea deficitul a fost mai mare decât anul trecut, iar factura dobânzilor a explodat. În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%”, a precizat el.
Schimbarea de ton a președintelui, citită ca semnal pentru măsuri dure
Negrescu observă că, deși în vară președintele afirma „cu fermitate” că nu vor exista alte creșteri de taxe, marți seară a evitat subiectul și a mutat discuția pe cheltuieli, spunând că e foarte greu de crezut că poți reduce drastic deficitul fără să atingi salariile și pensiile.
„Faptul că președintele nu a mai repetat garanția că taxele nu vor crește spune mai mult decât orice declarație. Discursul s-a schimbat: nu mai vorbim de «fără taxe noi», ci de credibilitate în fața piețelor, de riscul ratingului și de FMI. Când un șef de stat pune pe masă scenariul FMI și spune că salariile și pensiile nu pot rămâne în afara discuției, pregătește opinia publică pentru măsuri dure”, a adăugat consultantul economic.
